Politici de Sanatate

„Cheltuielile de marketing distorsionează modul în care medicii prescriu medicamente”

19 octombrie
16:18 2018
„Cheltuielile de marketing distorsionează modul în care medicii prescriu medicamente”

Interviu cu Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței

Ați propus, nu demult, limitarea cheltuielilor de marketing pentru anumite categorii de activităţi, respectiv o mai bună definire a cheltuielilor care pot fi înregistrate pentru fiecare tip de activitate de marketing sau promovare. Ați urmărit dacă lucrurile s-au schimbat sau dacă sunt în schimbare?

Pornind de la investigația sectorială pe care am finalizat-o în anul 2011, am reluat analiza pe piaţa farmaceutică, după câțiva ani, și am constatat că problemele sesizate 2011 nu au fost rezolvate. În sensul că, față de alte state din UE, la noi se prescriu și se consumă mai multe medicamente scumpe, deci mai multe inovative comparativ cu genericele. În urma investigaţiei sectoriale în domeniul farmaceutic din anul 2011, Consiliul Concurenţei a recomandat Ministerului Sănătăţii elaborarea, în legislaţia secundară, a unor norme care să definească sintagmele cadouri, avantaje în bani sau în natură care au o valoare simbolică şi care nu sunt costisitoare. Ca urmare a recomandărilor, în cadrul Normelor a fost introdusă o limitare a valorii obiectelor promoţionale care pot fi primite de către medici şi alți profesionişti din domeniul Sănătăţii; acestea nu trebuie să depăşească 150 de lei înainte de personalizare şi trebuie să fie relevante pentru practica medicinei sau a farmaciei.

Au trecut 6 ani și nu vedem mari schimbări: în continuare inovativele au o pondere substanțială față de generice. Analiza sectorială a evidenţiat faptul că bugetele pentru promovarea medicamentelor inovative sunt mult mai mari față de cele pentru generice. Sunt situaţii în care chiar dacă un medicament iese de sub patent, nu îi scade cota. Deci unul dintre motive îl reprezintă cheltuielile de marketing și de aici ideea că acestea ar putea fi excesive. Ele distorsionează modul în care medicii prescriu medicamente, iar un mod de a corecta aceste exagerări este acela de a se limita cheltuielile de marketing pe care le pot avea companiile.

În urma investigaţiei sectoriale în domeniul farmaceutic din anul 2017, Consiliul Concurenţei a recomandat reformularea articolului 35 alin 3) din Norma din 23 februarie 2015 pentru evaluarea şi avizarea publicităţii la medicamentele de uz uman, pentru a include definiţia „altor cheltuieli” pentru care există obligaţia de raportare a producătorilor. Definiţia acestor cheltuieli ar putea consta în enumerarea tuturor tipurilor de activităţi şi servicii care sunt efectuate în cadrul relaţiilor dintre actorii de pe lanţul de aprovizionare cu medicamente şi profesioniştii în domeniul Sănătăţii, respectiv diverse organizaţii din acelaşi domeniu, precum şi medicamentele pentru care aceste servicii sunt realizate. Această definiţie suplimentară va permite verificarea tuturor acestor cheltuieli realizate în legătură cu publicitatea pentru medicamente.

Respectă companiile farma indicațiile pe care le dați? Ați impus sancțiuni pentru încălcarea acestor reguli?

Am dedicat destul de multe resurse acestui domeniu și am colaborat foarte bine cu cei de la ANMDM. Ei au un ghid în care au introdus câteva modificări de care suntem foarte mulțumiți. În acelaşi timp, utilizăm și alte mijloace pe care le avem la dispoziţie. Astfel, am deschis anul trecut o investigație în urma unei sesizări privind implementarea unei strategii cu presupus efect de excludere de pe piață a variantei generice a unui medicament inovativ prin activități de promovare și comercializare. Nu am mai dat sancțiuni pe așa ceva până acum. Această investigație, care se referă la comportamentul companiei Roche, se va finaliza în lunile următoare și atunci vom vedea dacă suspiciunile noastre se confirmă și dacă genul acesta de practici ajunge să fie considerat anticoncurențial.

Cum vedeți dumneavoastră fenomenul exportului paralel, pe seama căruia sunt puse multe „întâmplări” din sistemul de sănătate, fie că vorbim despre lipsa unor medicamente, fie despre achiziția altora la prețuri mult peste cele la care cumpără România în mod obișnuit? Importul paralel ar fi o soluție?

Într-o țară ca România, care are prețuri reglementate destul de mici, există riscul plecării sau ieșirii medicamentelor din țară. Nu putem interzice exporturile pentru că nu ne permite legislația europeană. Este posibil ca în unele situații să importăm medicamente. S-ar putea ca în situația celor fără rețetă unde prețul nu este reglementat, să avem prețuri mai mari în România față de celelalte țări și, în acest caz, importul paralel să ne fie de ajutor. Singura variantă este ca o companie să aibă dreptul de a exporta numai după ce a satisfăcut cererea internă. Acesta este un lucru bun, care s-a introdus în legislație. Ideea este ca toţi actorii să se asigure că interesele comerciale nu vin în contradicţie cu scopul principal al activităţii, de aprovizionare cu medicamente, respectiv cu accesul pacienţilor la medicamente, într-un mod transparent, nediscriminatoriu şi eficient. Un stat poate recurge la limitarea exportului de medicamente doar în situaţii excepţionale, în care sănătatea publică este pusă în pericol. O astfel de restricţie trebuie limitată la acele medicamente pentru care se constată că exporturile paralele generează o lipsă care afectează în mod grav sănătatea publică şi poate fi implementată numai pentru o perioadă limitată.

Taxa clawback este de mult motiv de dispută între companiile farma și autoritățile statului. Până acum, nu s-a găsit o formă care să mulțumească pe toată lumea. Este, cu adevărat, atât de greu de găsit calea de mijloc? Care sunt recomandările dumneavoastră?

Noi am propus să existe o diferențiere între medicamentele generice şi cele ieşite de sub brevet, faţă de medicamentele aflate sub protecția brevetului, care sunt mai scumpe şi implică un efort bugetar mai mare. Aplicarea unei taxe clawback mai mici pentru medicamentele generice/genericizate ar putea avea ca efect menţinerea acestora pe piaţă, precum şi reducerea cheltuielilor cu medicamente din bugetul de asigurări de sănătate. Companiile de generice sunt mulţumite de propunerea noastră, dar cele inovative nu sunt prea fericite. Ideea nu a fost implementată pentru că înțeleg că este foarte greu pentru CNAS să urmărească distincția asta sub patent și în afara patentului și, ca urmare, celor de acolo li se pare mai simplu să meargă cu aceeași taxă.

Avem în desfăşurare o investigație pe piaţa imunoglobulinei, pe care am declanșat-o la sfârșitul lunii iunie, în urma unei sesizări a Ministerului Sănătăţii. Acesta era îngrijorat de o posibilă coordonare a unor producători de imunoglobuline care amenințau că se retrag din România, pentru a forța ministerul să le ofere prețuri mai bune. Scopul era eliminarea taxei clawback şi obţinerea unui cadru fiscal mai favorabil şi, implicit, ameliorarea marjelor de profit. Am făcut inspecții, deși multe companii nu aveau sedii în România. Am fost nevoiți să mergem la sediile lor din Belgia și Italia, cu sprijinul autorităţilor de concurenţă partenere, în speranța că vom găsi dovezi de înțelegeri anticoncurențiale. Companiile vizate de investigație sunt membre ale Asociaţiei Companiilor Producătoare de Terapii cu Proteine Plasmatice (PPTA), organizație care reprezintă interesele industriei.

Un fost ministru al Sănătății a exprimat ideea cumpărării de medicamente împreună cu Bulgaria, Ungaria și cu alte țări, cu scopul de a obține prețuri mai mici. Vi se pare o idee fezabilă?

Ideea este interesantă pentru că volume mai mari înseamnă şi preţuri mai mici. Noi nu ne descurcăm, însă, foarte bine nici cu achiziții în România. Nu știu cum am reuși să armonizăm legea românească și legea bulgărească.

Ați început o analiză privind producţia şi comercializarea medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare. Aveți informații sau ați primit sesizări că ar fi nereguli în aceste domenii?

Este zona din sectorul farma unde nu ne-am uitat până acum. De ani buni, ne uităm cu mai multă atenţie pe RX-uri. Acum ne-am gândit să analizăm mai detaliat și restul pieței, care este importantă din punctul de vedere al volumului cheltuielilor cu medicamentele. La finalul analizei, vom vedea dacă prețurile sunt mai mari la noi decât în alte state, dacă există anumite obstacole în calea unor importuri mai ieftine, dacă există anumite practici anticoncurențiale în relațiile dintre distribuitor și farmacii.

Tendinţa ascendentă a vânzărilor reliefează interesul crescut al românilor privind întreţinerea sănătăţii pe termen lung şi grija faţă de sănătatea proprie şi a familiei şi interesul producătorilor în diversificarea gamei de produse disponibile, dezvoltarea unor produse noi şi creşterea calităţii acestora. În cazul în care vor fi identificate disfuncționalități care afectează mediul concurențial, Consiliul Concurenței va putea propune modificarea sau revizuirea reglementărilor existente, va putea emite clarificări sau atenționări către mediul de afaceri sau administrația publică, cu scopul de a îmbunătăți eficiența economică a sectorului şi de a proteja interesele consumatorilor.

 Care sunt cele mai recente practici anticoncurențiale pe care le-ați depistat în domeniul sănătății și la ce făceau ele referire, mai exact? Şi ce alte investigaţii aveți în derulare?

Recent, în primăvara acestui an, am sancţionat cu 1,22 milioane lei 5 centre medicale (Medicover Hospitals, Med Life, Arcadia Hospital, Genesys Medical Clinic și Rur Medical) și 2 bănci de celule stem (Stem Sure Solutions și CBC Laboratories) pentru încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa serviciilor medicale furnizate de maternităţi private.

Practic, fiecare maternitate avea o relaţie contractuală de exclusivitate cu o bancă de celule stem spre care îşi îndruma pacientele. În cazul în care pacientele optau pentru banca agreată, serviciile de prelevare, procesare şi stocare a celulelor stem erau gratuite. În cazul în care optau pentru altă bancă, erau nevoite să plătească un tarif stabilit de maternitate și banca agreată. În aceste condiții, pacientelor li s-a redus accesul la o altă sursă alternativă de furnizare de servicii stem în funcție de calitatea și prețul acesteia, iar costul final plătit de paciente era mult mai mare dacă nu alegeau banca agreată de maternitate.

În urma investigaţiei, Consiliul Concurenței a făcut o serie de recomandări atât maternităților private, cât și băncilor de celule stem, în sensul în care maternitatea este cea care ar trebui să aibă o relaţie cu pacienta atât în ceea ce priveşte naşterea propriu-zisă, cât şi recoltarea de sânge din cordonul ombilical şi/sau ţesut de cordon ombilical, iar banca ar trebui să aibă o relaţie cu pacienta în ceea ce priveşte activitatea de prelevare, procesare şi stocare de celule stem.

În privinţa cazurilor în desfăşurarare, aşa cum v-am spus, avem în delulare o investigaţie privind o posibilă înţelegere pe piaţa imunoglobulinei, precum şi două investigaţii privind un posibil abuz de poziţie dominantă al companiei Roche România. Prima investigaţie vizează un posibil comportament anticoncurențial ce constă în practicarea de către Roche România SRL, în relaţie cu un distribuitor de-al său, a unor preţuri cu ridicata mai mari decât preţurile oferite de către Roche România SRL în contextul unor proceduri de licitaţie privind aprovizionarea cu medicamente a spitalelor. Cea de a doua investigaţie vizează o posibilă practică anticoncurenţială constând în acte şi fapte ale Roche Romania SRL care au ca posibil efect excluderea de pe piață a variantei generice a medicamentului inovativ Tarceva; Tarceva conține substanța activă Erlotinibum și este utilizat în tratamentul cancerului. Tarceva este inclus în Lista medicamentelor decontate.

 Care sunt prioritățile dumneavoastră pentru următoarea perioadă?

În ceea ce priveşte sectorul farma, vom colabora în continuare cu autorităţile din domeniu astfel ca recomandările noastre să fie preluate în legislaţia din domeniu, cum este eliminarea criteriului demografic prevăzut, în prezent, la înfiinţarea farmaciilor în mediul urban. Consiliul Concurenţei consideră criteriul demografic o barieră la intrarea pe piaţă, iar până în prezent, nu au fost modificări ale legislației în acest sens. De asemenea, recomandăm separarea pe entități juridice a activităţilor de retail farmaceutic, respectiv, de distribuţie angro de medicamente: Consiliul Concurenţei consideră că o astfel de măsură poate să conducă la fluidizarea acestor activităţi şi la o mai bună gestiune a fluxurilor de medicamente şi a celor de numerar. Până în prezent, nu au fost realizate modificări în legislație privind separarea pe entități juridice a activităţilor de retail farmaceutic.

Un alt subiect ar fi „propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății”. În România, finanţarea sănătăţii se face într-o măsură mult prea mare de la bugetul public, ceea ce limitează drastic posibilitatea creşterii finanţării în acest sector. La nivelul celorlalte ţări din Uniunea Europeană, participarea sectorului privat la cofinanţarea cheltuielilor de sănătate se situează la un nivel mult mai ridicat decât în România.

Prezentul act normativ propune două noi abordări în ceea ce privește finanțarea unităților spitalicești, neexplorate până în acest moment. Prima se referă la introducerea în legislație a posibilității spitalelor de a accesa fonduri europene pentru a-și finanța activitatea. A doua se referă la introducerea conceptului de serviciu public de interes economic general, respectiv la compensarea costurilor ocazionate de prestarea acestui serviciu de către spitale, cu respectarea reglementărilor în domeniul ajutorului de stat.

În acelaşi timp însă, ne propunem să finalizăm cazuri de încălcare a legislaţiei de concurenţă din domenii importante – asigurări, comerţ alimentar, transport de gaze naturale – şi anchetele sectoriale privind sectorul bancar, comerţul cu amănuntul al combustibililor.

Un proiect asupra căruia ne concentrăm este Monitorul preţurilor, pentru care, de altfel, am şi lansat licitaţia pentru achiziţionarea aplicaţiei informatice. Noua platformă online va conţine atât forma extinsă a Monitorului preţurilor pentru alimente, instrument lansat de autoritatea de concurenţă la sfârşitul anului 2016, cât şi un comparator al preţurilor pentru carburanţii auto.

Un alt proiect de anvergură este Big Data, care va facilita identificarea cartelurilor în domeniul achiziţiilor publice, pe de o parte, şi va permite definitivarea informatizării interne a Consiliului Concurenţei, pe de altă parte.

Preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene aduce cu sine responsabilități în plus pentru activitatea Consiliului Concurenței? Are instituția pe care o conduceți o agendă specială pentru acea perioadă?

În domeniul concurenței, României îi revine responsabilitatea de a implementa pachetul de măsuri ECN+ privind mai buna funcționare a autorităților naționale de concurentă, măsuri prin care autoritățile de concurență din statele Uniunii Europene ar urma să devină și mai eficiente în activitatea lor. Este important să colaborăm, mă refer la toate instituțiile statului, pentru a asigura cu succes Președinția la Consiliul UE. Este un eveniment major pentru țara noastră și trebuie să tragem cu toții în aceeași direcție. Vom organiza o serie de evenimente, cum ar fi conferința „Ziua Europeană a Concurenței și a Consumatorului”, organizată în parteneriat cu ANPC, cât și reuniuni pentru a dezbate teme de interes la nivel UE: implementarea ECN+, tehnici inovatoare pentru detectarea cartelurilor, ajutor de stat, servicii de plată.

Autor: Roxana Maticiuc

Alte articole

TOP

revista politici de sănătate

Abonează-te la newsletter

:
: