Politici de Sanatate

Carta Albă a Inovației în Sănătate – Soluții pentru creșterea finanțării și accesul la inovație al pacienților din România

14 octombrie
14:43 2019
Carta Albă a Inovației în Sănătate – Soluții pentru creșterea finanțării și accesul la inovație al pacienților din România

Platforma de dialog și  coo­perare „Resurse pentru Să­nătate”, inițiată de Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților și Comisia pentru Sănătate Publică din Senat, împreună cu Local American Working Group – LAWG, a lansat recent Carta Albă a Inovației în Sănătate- un document ce conține soluțiile tehnice aplicabile pe plan local pentru creș­terea finanțării pentru sănătate și inovație.

 

Platforma „Resurse pentru Sănătate” a fost constituită în anul 2018, iar punctul de start pentru dezvoltarea Cartei Albe este raportul „Modele europene: opțiuni pentru finanțarea serviciilor medicale și a medicamentelor în România”, elaborat de Economist Intelligence Unit (EIU). Pe baza acestui raport, au fost identificate trei direcții prioritare de acțiune – Programul Inovație în Sănătate, Valoarea în sănătate și Creșterea finanțării pentru sănătate și inovație prin atragerea de resurse adiționale. Aceasta este prima platformă de dialog care reunește experți tehnici ai sistemului de sănătate din România, având ca obiectiv creșterea finanțării pentru inovație în sănătate.

„Îmbunătățirea accesului la tratament trebuie să pornească întotdeauna de la ne­­voi reale, de la date corecte și de la o premisă de analiză solidă. Această cartă ne dorim să devină un instrument în dez­­voltarea politicilor publice pentru finanțarea inovației în sănătate”, a declarat conf. dr. Florin Buicu, președinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților.

Documentul a fost lansat spre consul­tare publică în cadrul evenimentului din Parlamentul României. „Dezvoltarea solu­țiilor și politicilor moderne pentru sistemul de sănătate din România este posibilă cu participarea tuturor actorilor implicați – instituții, comunitatea pacienților, entități private -, iar Carta Albă este dovada acestui lucru. Avem acum aceste soluții practice propuse de Grupul de Experți ai Platformei, pe care vom putea să le dezvoltăm legislativ pentru acoperirea nevoilor pacienților”, a declarat dr. László Attila, președinte al Comisiei pentru Sănătate Publică din Senat.

Lansarea Cartei Albe a inovației în să­nătate încheie etapa teoretică de dezvoltare a proiectului, urmând, cu susținerea acto­rilor implicați, să fie demarate inițiative legis­lative care să adreseze aspectele subli­niate de acest document, prin funda­mentarea solidă a politicilor publice de sănătate.

„Creșterea calității vieții pacienților români depinde direct proporțional de investiția în sănătate și de accesul la cele mai noi alternative de tratament. Împreună cu experți în domeniu și cu angajamentul celor două Comisii de Sănătate din Camera Deputaților și Senat, am reușit într-un timp relativ scurt, de doar câteva luni, să definim nevoile de acces la terapii noi și soluțiile pentru a le face disponibile pacienților români. Platforma își oferă sprijinul în continuarea acestei etape de consultare tehnică, pentru dezvoltarea legislației care să reglementeze Fondul de Inovație pentru Medicamente, așa cum există deja în alte state europene precum Italia, Franța sau Marea Britanie”, a declarat și Attila Fejer, președinte Local American Working Group.

„Viitorul în sănătate înseamnă inovare. Iar în acest sens, avem exemplul multor state europene în care inovația în sănătate și-a dovedit pe deplin eficiența”, a completat și conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier de stat, Departamentul de Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.

 

„Inovație în sănătate”

Inițiativa programului „Inovație în sănătate” este unanim apreciată de toți actorii implicați în sistemul de sănătate. Inspirat de experiențele altor state europene, programul reprezintă veriga lipsă din circuitul accesului pe piață al tehnologiilor inovative. În prezent, în cazul medicamentelor, de exemplu, sunt aplicabile (i) mecanismul tratamentelor de ultimă instanță, care poate asigura accesul la terapii aflate în fază investigațională sau în curs de autorizare, și (ii) sistemul de rambursare, care oferă acces după evaluarea tehnologiilor medicale. Totuși, nu există soluții de acces și finanțare pentru etapa intermediară, dintre autorizarea de către Agenția Europeană a Medicamentului și accesul în sistemul național de rambursare. Acest neajuns se propune a fi soluționat prin programul „Inovație în sănătate”, care, inițial, poate fi centrat pe medicamente inovative pentru a dezvolta Fondul de Inovație pentru Medicamente, iar ulterior extins către alte tehnologii medicale.

Decizii în sănătate bazate pe valoare

Valoarea în Sănătate poate fi definită drept beneficiul generat de o tehnologie medicală, dovedit clinic cu date de cea mai bună calitate și asociat cu un cost de oportunitate sustenabil. În Uniunea Europeană, evaluarea tehnologiilor medicale este considerată un instrument-cheie al accesibilității, calității și durabilității asistenței medicale. În acest context, România are nevoie de o strategie realistă privind evaluarea tehnologiilor medicale, cu un plan multianual de activități, care să prevadă un ritm gradual de implementare, în funcție de capacitatea de absorbție a sistemului, de dezvoltarea expertizei umane și de creșterea capacității instituționale. România și-a propus dezvoltarea și diversificarea proceselor de evaluare a tehnologiilor medicale pe termen mediu și lung. Pe termen scurt, însă, țara noastră poate valorifica experiența deja dobândită în contractele cost-volum-rezultat. Aceasta poate fi utilizată pentru dezvoltarea unor mecanisme de acces facilitat flexibile, utilizabile în mai multe arii terapeutice. Experții s-au concentrat asupra aplicabilității noilor mecanisme de luare a deciziilor pe baza valorii și condițiilor necesare adaptării lor la contextul României. Ritmul rapid și costurile în creștere ale inovației medicale nu pot fi asimilate într-un mod cost-eficace cu instrumentele actuale ale sistemului public de sănătate. Ele ridică provocări ce trebuie să își găsească răspuns în diversificarea proceselor de evaluare a tehnologiilor medicale, de contractare și plată, de monitorizare, evaluare și feedback.

 

Finanțarea sănătății

În rândul statelor din Uniunea Europeană, finanțarea publică e preponderentă, cel mai frecvent prin sisteme de asigurări sociale de sănătate. Asigurările voluntare de sănătate joacă un rol important într-un număr semnificativ de state ale UE, putând fi identificate exemple atât în vestul, cât și în centrul continentului. România are o pondere relativ ridicată a finanțării publice a cheltuielilor totale cu sănătatea, o cotă de impozitare de nivel mediu și o bază de impozitare redusă. În ultimii patru ani, cheltuielile publice de sănătate din România au evoluat într-un ritm mai rapid decât produsul intern brut nominal și cheltuielile publice totale. Drept rezultat, ele au crescut de la 3,8% în PIB, în anul 2015, la 4,6% din PIB, nivel estimat pentru anul 2019. În privința ponderii în bugetul general consolidat, capitolul aferent sănătății a crescut de la 11% până aproape de 13%, respectiv nivelul mediu din Uniunea Europeană.

Sistemul de sănătate din România are în continuare nevoie de resurse suplimentare pentru a îmbunătăți calitatea și accesul la servicii. Comparativ cu celelalte state membre UE, România se confruntă cu cea mai mare rată a deceselor influențabile prin îngrijiri medicale de calitate optimă, înregistrând o valoare de 2,5 ori mai mare decât media comunitară. Ameliorarea acestei stări de fapt necesită investiții considerabile în prevenția primară și secundară, în managementul bolilor cronice, în îngrijiri pe termen lung și paliative. De asemenea, sunt necesare intervenții pentru îmbunătățirea calității la toate nivelurile de asistență medicală, pentru coordonarea îngrijirilor, crearea rețelelor regionale de servicii de sănătate și dezvoltarea infrastructurii digitale, inclusiv a registrelor electronice de pacienți. Nu în ultimul rând,se recomandă simplificarea și extinderea accesului la tehnologii medicale inovative, de exemplu, prin diversificarea mecanismelor de plată per rezultat sau prin instrumente precum programul „Inovație în sănătate”.

Experții în domeniu au susținut imposibilitatea acoperirii cheltuielilor suplimentare generate de investițiile sus-menționate exclusiv din surse publice. În acest context, dezvoltarea sistemului de sănătate din țara noastră este strâns legată de extinderea finanțării private, de exemplu, prin asigurări voluntare de sănătate. Experții au considerat în unanimitate că sustenabilitatea finanțării sănătății depinde de complementaritatea dintre majorarea veniturilor și eficientizarea cheltuielilor. De aceea, au recomandat ca, alături de inițiativele pentru suplimentarea resurselor, autoritățile și furnizorii de servicii să conceapă și să implementeze măsuri care să determine o mai bună alocare și utilizare a fondurilor, reducerea procedurilor și a serviciilor inutile.

 

de Valentina Grigore

 

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: