Politici de Sanatate

Cardul de sănătate: adevăr sau provocare

08 iunie
07:00 2015
Cardul de sănătate: adevăr sau provocare

Interviu cu dr. Vasile Ciurchea,  președinte CNAS

Introducerea cardului de sănătate de la 1 mai a atras numeroase critici referitoare la modul în care funcționează acest instrument. Au fost câteva zile în care medicii de familie și medicii din anumite spitale mari au acuzat blocarea sistemului și imposibilitatea acordării serviciilor medicale, dar și punerea inutilă a pacienților pe drumuri. De asemenea, la sediile caselor județene de asigurări de sănătate, rândurile asiguraților veniți să-și ridice cardurile aminteau de cozile interminabile la lapte de pe vremea lui Ceaușescu. De cealaltă parte, reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au declarat că problemele apărute în utilizarea cardului nu au blocat sistemul și că a fost vorba doar de o întârziere în răspuns, având în vedere că sistemul era suprasolicitat.

Care au fost, efectiv, motivele care au condus la haosul din primele luni ale lunii mai?

Unele probleme apărute la implementarea acestui sistem la nivel național au fost inerente, ținând cont de anvergura proiectului. Însă, mare parte din ele puteau fi evitate dacă, în perioada de acomodare cu soluția informatică a cardului de sănătate pe care au avut-o la dispoziție furnizorii de servicii medicale și asigurații, cardul ar fi fost folosit cum trebuie. Acei furnizori care au utilizat cardul înainte de data de 1 mai nu au întâmpinat probleme în momentul în care cardul de sănătate a devenit obligatoriu pentru asigurații care au intrat în posesia lui. În primele zile,  numărul accesărilor concomitente în sistem a fost de 9.000 pe secundă. Multe dintre accesări au fost greșite. Cu toate acestea, sistemul nu s-a blocat, dar au fost momente când a funcționat mai greoi. Am depășit însă acea perioadă și dovadă stau numărul mare de servicii validate cu cardul  de sănătate, comparativ cu numărul celor acordate fără card. Trebuie să mai ținem cont de faptul că în totalul serviciilor acordate fără card de sănătate sunt incluse și serviciile acordate copiilor și persoanelor neasigurate.

Atât dvs., cât și ministrul Nicolae Bănicioiu ați fost chemați la audieri în Comisiile de sănătate pentru a explica modul în care a fost introdus cardul de sănătate. Care au fost etapele introducerii acestui instrument?

După mai bine de șapte ani, acest sistem a fost implementat începând cu data de 1 mai 2015. La 3 septembrie 2011 a fost finalizată procedura de achiziție publică a sistemului informatic al cardului național. În 23 aprilie 2012 a fost încheiat contractul între CNAS și asocierea HP România SRL + Novensys Corporation SRL pentru furnizarea de servicii privind soluția informatică de implementare a cardului național de asigurări sociale de sănătate, urmare a procedurii de achiziție derulată de CN Imprimeria Națională desemnată prin HG ca unitate de achiziții centralizată. Valoarea contractului: 87.636.000 lei + TVA. Fondurile au fost alocate din FNUASS. La 28 septembrie 2012 a fost semnat acordul-cadru CNAS-MS-CNIN pentru tipărirea cardurilor, după care au urmat contractele subsecvente aferente acordului-cadru. La 15 decembrie 2012 a fost finalizată implementarea soluției informatice a cardului național, iar la 16 iunie 2013 a fost tipărit primul card național de sănătate. CN Imprimeria Națională a demarat producția de carduri de sănătate prin Direcția de tipărire a pașapoartelor.

Iunie 2013 – august 2014 a reprezentat perioada de testare și implementare a cititoarelor de carduri. La 1 iulie 2014, CNAS a demarat programul-pilot al cardului național pentru bolnavii de dializă, la care au participat 79 de furnizori privați de servicii de dializă din țară. Încă de la finalul anului 2014, am recomandat utilizarea cardului de sănătate furnizorilor și asiguraților care au intrat în posesia lui, pentru ca, până la momentul introducerii sale obligatorii, asigurații și furnizorii să se acomodeze cu acest sistem. Mai mult, HG49/2015 art.2 prevede, începând cu data de 1 februarie 2015, funcționarea în paralel a sistemului cardului de sănătate cu vechiul sistem de validare și decontare a serviciilor medicale și farmaceutice, până la data de 1 mai 2015.

Astfel, a existat o perioadă de acomodare, în care cele două sisteme au funcționat în paralel.   Am convingerea că amânarea proiectului nu ar fi fost o soluție pentru evitarea problemelor apărute în primele zile de funcționare a cardului de sănătate. Cine a ignorat perioada de acomodare pe care a avut-o la dispoziție probabil că ar fi procedat la fel și în perioada de amânare a proiectului. Dar țin să le mulțumesc în mod deosebit acelor furnizori de servicii medicale care au înțeles necesitatea implementării acestui sistem și care au făcut posibil ca el să funcționeze chiar din prima zi.

Deși încă de anul trecut s-a spus că, după introducerea cardului, serviciile medicale  vor fi acordate doar pe baza acestui instrument, cu câteva zile înainte de 1 mai lucrurile s-au schimbat. Nu credeți că această schimbare, oarecum bruscă, a generat confuzie atât în rândul cetățenilor, cât și în rândul furnizorilor de servicii medicale?

Este normal să respectăm legea, care spune clar că orice persoană care contribuie la fondul asigurărilor sociale de sănătate are garantat accesul la servicii medicale. În acest sens  au fost emise două acte normative, Ordinul Ministrului Sănătății și al președintelui CNAS nr. 557/246/2015 și Ordinul președintelui CNAS nr.248/2015, care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. CNAS a  solicitat furnizorilor de servicii medicale să respecte legislația în vigoare și să acorde serviciile cu card de sănătate celor care l-au primit, dar și fără card de sănătate celor care încă nu au intrat în posesia lui. Noi monitorizăm toate serviciile acordate în afara sistemului cardului de sănătate şi vom identifica motivele pentru care cardul de sănătate nu a fost utilizat. În situaţia în care asiguratul nu a intrat în posesia cardului din motive independente de voinţa lui, vom face demersurile necesare pentru a înlesni punerea în posesie în cel mai scurt timp.

În cât timp estimați că toți asigurații vor intra în posesia cardurilor de sănătate nedistribuite până acum, având în vedere că un număr tot mai mare de medici de familie se implică în procesul de distribuire?

Apreciem faptul că un număr din ce în ce mai mare de medici de familie au înțeles importanța implementării acestui sistem și solicită preluarea cardurilor pentru asigurații din listele lor. Acest lucru va simplifica punerea în posesia cardului de sănătate a asiguraților care nu l-au primit prin servicii poștale și va degreva activitatea caselor de asigurări. Asta nu înseamnă că ne așteptăm ca distribuirea cardurilor să fie de 100%. Trebuie să ținem cont de asigurații plecați la muncă în străinătate, care vor solicita cardul la întoarcerea în țară. De altfel, cardul național de sănătate asigură accesul la servicii medicale doar pe teritoriul României. De asemenea, nu putem obliga asigurații care obișnuiesc să nu treacă pe la medic cu anii să vină să își ridice cardul de sănătate. Important este ca atunci când accesează un serviciu medical, să îl valideze cu cardul. Apreciez că în mai puțin de două luni vom putea vorbi despre validarea exclusivă cu cardul de sănătate a serviciilor medicale ale asiguraților peste 18 ani.

Există încă mari probleme legate de distribuirea cardurilor asiguraților OPSNAJ. Cum poate CNAS să grăbească și să eficientizeze acest proces, pentru ca asigurații OPSNAJ să intre în posesia cardurilor cât mai rapid?

Cardurile OPSNAJ au fost distribuite în țară prin casele de asigurări județene pentru a grăbi punerea în posesia asiguraților. Distribuirea se realizează și prin medicii de familie.

În ceea ce privește contractele cost-volum, înțeleg că au fost parcurse în mare parte etapele premergătoare încheierii acestor contracte. Când preconizați că pacienții vor beneficia de noile terapii, incluse în schemele de tratament prin aceste contracte cost-volum și cost-volum rezultat?

Lucrurile au intrat în linie dreaptă și sper ca foarte curând să putem vorbi despre primul contract semnat, dar să nu uităm că este vorba despre o procedură de negociere. Mai exact, comisia de negociere formată din reprezentanți MS, ANMDM și CNAS s–a întrunit de două ori până acum și a stabilit contactele premergătoare negocierilor cu producătorii de medicamente. La 20 mai 2015 a fost aprobată în ședință de guvern o ordonanță de urgență care abilitează CNAS să utilizeze fonduri pentru încheierea unor astfel de contracte. Aceste contracte vor fi rezultatul unor negocieri cu producătorii de medicamente și vor stipula faptul că CNAS va plăti doar pentru tratamentele care dau rezultate. Ne dorim să putem include în tratament un număr cât mai mare de pacienți. Dacă, inițial, conform criteriilor de includere în tratament, vor beneficia de tratament doar acele cazuri fără alternative terapeutice, urmărim ca, în timp, să includem în tratament și stadii incipiente de boală.

Nu trebuie să uităm că tratamentele inovatoare pentru afecțiunile hepatice tip C au fost introduse, de sistemele de sănătate din Europa, recent. De exemplu, în Franța, în luna noiembrie 2014 a fost introdus tratamentul cu interferon free. Îmi doresc ca România să se numere printre primele țări est-europene care introduc aceste tratamente inovatoare pentru hepatita C.

Este normal să respectăm legea, care spune clar că orice persoană care contribuie la fondul asigu­ră­rilor sociale de sănătate are garantat accesul la servicii medicale.

Încă de la finalul anului 2014, am recomandat utilizarea cardului de sănătate furnizorilor și asiguraților care au intrat în posesia lui, pentru ca, până la momentul introducerii sale obligatorii, asigurații și furnizorii să se acomodeze cu acest sistem.

“Contractele cost-volum vor fi rezultatul unor negocieri cu producătorii de medicamente și vor stipula faptul că CNAS va plăti doar pentru tratamentele care dau rezultate”

Apreciez că în mai puțin de două luni vom putea vorbi despre validarea exclusivă cu cardul de sănătate a serviciilor medicale ale asiguraților peste 18 ani.

Am convingerea că amânarea proiectului nu ar fi fost o soluție pentru evitarea problemelor apărute în primele zile de funcționare a cardului de sănătate

Mirabela Viașu

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

Abonează-te la newsletter

:
: