Politici de Sanatate

Când vor avea românii acces la noile medicamente imuno-oncologice?

10 februarie
12:08 2016
Când vor avea românii acces la noile medicamente imuno-oncologice?

Dezbaterea privind accesul pacienților la noile terapii inovatoare devine din ce în ce mai intensă, atât la nivel mondial, cât și european. Pe de o parte, se arată rezultatele foarte bune obținute în studiile clinice, iar de altă parte, se vorbește despre sustenabilitatea noilor molecule și despre metodele prin care statele cu venituri mici și mijlocii pot oferi pacienților cele mai moderne terapii. Este și cazul noilor medicamente imuno-oncologice. Când vor avea românii acces la aceste terapii? Nu prea curând, consideră dr. Cătălin Costovici, medic primar oncolog la Centrul Medical de Diagnostic Tratament Ambulatoriu şi Medicină Preventivă al Academiei Române.

Imunoterapia a cunoscut o dezvoltare uimitoare, anul trecut. Vă așteptați ca anul acesta să apară terapii imuno-oncologice din ce în ce mai complexe?

Într-adevăr, rezultatele comunicate la congresele internaționale din ultimii doi ani sunt remarcabile. Pornind de la un concept logic, dezvoltat în pionierat la începutul anilor ‘70, de stimulare a capacității de apărare imunitară antitumorală, s-a ajuns în prezent la descoperirea unor molecule novatoare, cu rezultate mai mult decât promițătoare. Aceste rezultate au determinat agențiile de profil din lumea întreagă să accelereze procedurile de market access la aceste medicamente inovatoare. Deși suntem abia la început în această direcție, sunt convins că anul în curs este crucial pentru noi indicații terapeutice ale moleculelor deja consacrate, pentru validarea unor molecule sau asocieri de molecule din ce în ce mai complexe. Desigur, dacă se va vorbi de validare și de stabilire de noi standarde terapeutice în baza datelor studiilor clinice, se va vorbi, desigur, și de costuri multiplicate pentru sistemele de sănătate.

La congresele din 2015 ale societăților americane și europene de cancer s-au prezentat rezultate extraordinare ale noilor terapii imuno-oncologice în tratamentul melanomului malign, al cancerului pulmonar sau al cancerului la rinichi. Când estimați că vor avea acces pacienții români la aceste terapii inovatoare?

Din păcate, nu pot fi optimist în ceea ce privește accesul pacienților români la acest gen de terapie. Și acest lucru derivă din lentoarea cu care se mișcă lucrurile în România. În continuare pacienții români sunt văduviți de accesul la terapiile inovatoare. După cum știți, pacienții europeni au acces la medicamente imuno-oncologice încă din 2011 și deja a apărut o nouă generație de astfel de tratamente. În România încă sănătatea nu este privită ca o investiție și este naiv să credem că

tratamente cu un cost atât de ridicat ar fi disponibile în procedură autorizată. Acest lucru însă se întâmplă în alte țări membre UE, iar pacienții europeni au acces la terapii care, așa cum arată rezultatele studiilor, cresc supraviețuirea pe termen lung și scad povara cancerului la nivel social.

Puține state își permit să le ramburseze. Ce credeți că ar trebui făcut pentru a le face accesibile pacienților?

Cred că am mai spus-o și cu altă ocazie. Într-un sistem de sănătate bazat pe solidaritate socială nu poți avea așteptări deosebite. În plus, pentru afecțiunile și terapiile oncologice pentru care există biomarkeri validați, ar trebui să se investească în primul rând în aceste teste, pentru a ști din start care sunt pacienții care ar putea avea beneficii maximale de pe urma unui asemenea tratament. Acest lucru ar însemna să administrezi tratamentul adecvat pacientului selectat, la momentul potrivit. Or, în momentul acesta, procedurile sunt greoaie și includ negocieri interminabile cost-volum între Casa de Asigurări de Sănătate și producătorii de medicamente, fără o strategie clară și pe termen lung, și probabil fără o transparență clară a bugetelor alocate. Mi s-ar părea corect ca suma alocată programului oncologic să fie publică și să știm cu toții, în orice moment, cât s-a cheltuit, cum s-a cheltuit și ce a mai rămas în „vistierie”. Iar pentru asta este nevoie de sinceritate și de voință. În plus, este nevoie de înțelegerea oamenilor că aceste tratamente nu se pot aplica oricărui caz de cancer, indiferent de localizare, de stadiu sau de protocoale terapeutice.

Cu cât cresc supraviețuirea fără semne de progresie a bolii noile terapii imuno-oncologice?

Conform datelor studiilor clinice de înregistrare a moleculelor imunoterapice, beneficiile sunt notabile cu un plus de supraviețuire de aproape 50% și probabil că asocierea imunoterapiei cu o terapie țintită va îmbunătăți și mai mult acest procent, cu un profil de toxicitate acceptabil.

Care credeți că este cea mai mare problemă a sistemului românesc de oncologie – lipsa terapiilor moderne, accesul slab la radioterapie, numărul specialiștilor?

Problemele sistemului oncologic sunt problemele în ansamblu ale sistemului medical românesc. În principal, vorbim de lipsa alternativelor terapeutice moderne, prin lipsa accesului la terapiile moderne, numărul încă modest al aparatelor de radioterapie și accesul limitat și întârziat la aparatele disponibile. De asemenea, lipsa constantă a unei gândiri coerente, a unor programe în continuitate, pe termen lung, neinfluențate de priorități de conjunctură, programe de screening, ale căror roade să se vadă în anii care urmează.

Nu în ultimul rând, trebuie punctată scăderea progresivă a numărului de specialiști. Vorbim de aproximativ 300 de specialiști pentru un număr total de pacienți cu cancer de peste 100.000. În continuare, din cauza unui sistem care nu valorizează și nu recompensează medicul pe măsura muncii efectuate, precum și a birocrației care sufocă actul medical, tot mai mulți colegi decid să plece către alte meleaguri. În acest context, crește suplimentar presiunea de pe umerii colegilor rămași în sistem.

 

Mirabela Viașu

Alte articole

TOP

Interviu dr. Mihaela Vlaiculescu

revista politici de sanatate-Republica Moldova

revista politici de sanatate

Abonează-te la newsletter

:
: