Politici de Sanatate

BMJ: Screening-ul cancerului nu salvează vieți

07 ianuarie
15:48 2016
BMJ: Screening-ul cancerului nu salvează vieți

Importanța screening-ului în depistarea timpurie a cancerului nu poate fi negată de nimeni, însă se pare că lucrurile sunt discutabile atunci când vine vorba de impactul screening-ului asupra numărului de vieți salvate. Potrivit unei analize recente publicate în British Medical Journal, sunt necesare studii mult mai ample pentru a stabili dacă programele de screening salvează cu adevărat vieți.

Deși screening-ul cancerului poate fi legat de reducerea numărului de decese provocate de această maladie, depistarea bolii nu salvează neapărat viețile pacienților, atunci când sunt luate în considerare toate cauzele de mortalitate, subliniază autorii.

Cercetările realizate până în prezent ar fi inclus prea puține persoane pentru a identifica mici beneficii globale privind supraviețuirea asociate screening-ului. De asemenea, mai spun autorii, este posibil ca orice reducere a deceselor provocate de cancer datorată screening-ului să fie compensată prin decese cauzate de efectele nocive ale testelor sau tratamentelor inutile.

„Este foarte clar faptul că anumite decese care nu au legătură cu cancerul sunt datorate screening-ului, din cauza complicațiilor apărute în urma diferitelor proceduri sau metode de tratament oncologic”, susține dr. Vinay Prasad de la Universitatea de Știință și Sănătate Oregon și autorul principal al analizei.

În opinia dr. Prasad, numeroase tipuri de cancer sunt supradiagnosticate, ceea ce înseamnă că screening-ul detectează celule anormale care nu ar fi progresat niciodată pentru a provoca simptome sau complicații, cel puțin nu înainte ca persoana să moară de bătrânețe sau alte cauze. „Cu toate acestea, din cauza screening-ului, o persoană poate fi supusă unei intervenții chirurgicale, ședințelor de radioterapie, chimioterapie, iar toate aceste tratamente au efecte secundare”, a explicat dr. Vinay Prasad.

Un exemplu oferit de autori se referă la screening-ul cancerului colorectal. Rezultatele unei cercetări au descoperit 128 de decese cauzate de cancer la fiecare 10.000 de persoane testate, comparativ cu 192 de decese înregistrate la 10.000 de persoane care nu au participat la screening. Analiza deceselor produse de toate cauzele posibile de mortalitate nu a relevant o diferență semnificativă între cele două grupuri. Astfel, potrivit autorilor, cercetarea ar fi trebui să fie de cinci ori mai mare pentru a putea stabili orice scădere a numărului de decese generale, din fiecare grup. În plus, au existat și alte cercetări care au legat screening-ul de o ușoară creștere a numărului de decese provocate de cancerul de colon. Aceste așa-numite decese sunt cel mai probabil legate de testele de screening care oferă rezultate fals pozitive, infirmate apoi de evaluările ulterioare.

Rezultate fals pozitive ale testelor de screening conduc la realizarea a peste un milion de biopsii de prostată pe an, iar procedurile efectuate în urma acestor rezultate inexacte pot duce la incontinență, disfuncție erectilă, spitalizare și chiar deces, avertizează autorii analizei publicate în BMJ.

Mamografiile pot fi și ele problematice, consideră autorii, citând datele unui studiu elvețian care demonstrează că aceste teste evită doar un deces cauzat de cancerul de sân la fiecare 1.000 de femei testate.

Pe de altă parte, cea mai puternică dovadă că screening-ul oncologic poate salva vieți provine dintr-un studiu privind cancerul pulmonar, care a implicat mai mult de 53.000 de fumători înrăiți. Jumătate dintre participanți au fost investigați prin radiografii standard, iar cealaltă jumătate, prin tomografii computerizate. S-a constatat o reducere cu 20% a riscului de deces prin cancer pulmonar în rândul grupului care a beneficiat de investigații CT, comparativ cu o scădere de 6,7% a mortalității la persoanele care au primit radiografii. Cu toate acestea, reducerea absolută a mortalității prin orice cauză în rândul persoanelor testate a fost sub 50% și este posibil să nu aibă legătură neapărat cu screening-ul, precizează autorii analizei.

Concluzia cercetării publicate în BMJ este că sunt necesare studii solide, care să implice milioane de oameni, pentru a stabili dacă screening-ul oncologic salvează cu adevărat vieți. Totodată, având în vedere dovezile neconcludente legate de impactul screening-ului asupra supraviețuirii, medicii au obligația de a sublinia în mod clar toate riscurile potențiale, precum și beneficiile screening-ului, astfel încât pacienții să poată lua o decizie informată privind realizarea investigațiilor respective.

Sursa: www.bmj.com

Mirabela Viașu

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: