Dr. Rodica Mătuşa, consultant medical
După o epidemie/pandemie de SIDA ce durează în lumea întreagă de peste 30 de ani, afectând peste 34 de milioane de oameni, încep să apară ştiri senzaţionale despre vindecarea acestei afecțiuni. Sunt foarte puţine boli atât de grave pentru care într-o perioadă atât de scurtă cercetarea ştiinţifică medicală să fi lămurit aproape toate aspectele legate de etiologie, patogenie, transmitere, evoluţie, tratament şi profilaxie, ca în cazul infecţiei cu HIV. Dacă ne referim la cele două cazuri publicate, suntem aproape (2-3-5 ani) de a decreta vindecarea ei și se organizează deja conferinţe medicale cu titlul “Către vindecarea SIDA” și prelegeri care, invariabil, citează: ”Un drum de o mie de kilometri începe cu un singur pas, un pas mic de copil (baby step)”.
Despre eliminarea completă a virusului se vorbeşte încă din 2009, când în paginile revistei New England Journal of Medicine este publicat primul caz vindecat – pacientul de la Berlin (Thimothy Brown). Se documenta vindecarea infecţiei cu HIV1 la un pacient infectat, care a dezvoltat şi o leucemie acută mieloblastică. Acestuia i s-a aplicat o terapie complexă constând în chimioterapie, radioterapie şi transplant de celule stem de la un donator homozigot pentru receptorul CCR5 (celule rezistente la infectarea cu HIV, datorită receptorului CCR5, receptor prin care HIV pătrunde în celulă).
Deci, rezervorul de HIV latent – în acesta virusul neputând fi ucis, a fost eliminat prin distrugerea completă a măduvei hematogene şi a liniilor celulare T anterior transplantului de măduvă. Toate evaluările ulterioare, ultima chiar din acest an, susţin vindecarea de durată. Totuşi, succesul unei cercetări este apreciat doar în cazul în care este reproductibilă. Reproducerea tratamentului pacientului de la Berlin, în iulie 2013 la pacientul Eric Blue, s-a soldat cu eşec, acesta decedând din cauza complicaţiilor apărute după transplant.
Al doilea caz, publicat în aceeaşi revistă de un grup de cercetători de la Universitatea „Johns Hopkins”, se referă la un copil (bebeluş) vindecat. Este vorba de un sugar născut de o femeie infectată cu HIV1, căruia i s-a administrat o triplă terapie antivirală la 30 de ore de la naştere. Ulterior, testele repetate au detectat ADN şi ARN de HIV1 (provirus şi virus), indicându-se continuarea tratamentului până la vârsta de 18 luni, când a fost întrerupt. După un an de la acel moment, la vârsta copilului de 30 de luni, în absența altui tratament, testele de detecţie virală au rămas negative, observându-se că nu s-a reluat înmulțirea virusului în sânge. Totuși, în anumite celule CD4 au fost identificate dovezi ale existenței HIV (nu s-a produs eradicarea). Ceea ce este însă relevant în acest caz este faptul că multiplicarea virală nu a fost reluată. Aceasta înseamnă că a avut loc o vindecare funcţională.
Eficacitatea terapiei antivirale
Utilizată în combinaţii de medicamente antiretrovirale, atât în tratamentul curativ, cât şi în cel profilactic, terapia antivirală a dus la reducerea substanţială a transmiterii infecţiei cu HIV pe toate căile, mai ales pe cale verticală şi sexuală.
Cea mai spectaculoasă reducere a transmiterii se constată a fi cea verticală, de la mamă la copil, aceasta ajungând de la ~40% la sub 2%, în ţările care au acces la terapia antivirală, printre care şi România. Şi ce poate conta mai mult decât să treci de la o generaţie bolnavă la o nouă generaţie sănătoasă?
În judeţul Constanța, Centrul de Excelență Clinică HIV Baylor are în evidență peste 170 de “copii preţioşi” – copii născuţi din mame infectate cu HIV, transmiterea acestei infecţii fiind în jur de 1%. Acest lucru s-a întâmplat prin supravegherea complexă, continuă şi competentă a întregii cohorte de persoane provenite mai ales din “copiii cu SIDA“ ai anilor 1987-1988-1989.
În Constanța, din cei aproximativ 1.700 de copii infectaţi în anii ’90, trăiesc în prezent mai mult de jumătate. Ei nu numai că au făcut tratament antiviral continuu, dar au beneficiat şi de monitorizare complexă – adică nu numai medicală, ci şi psihosocială, educaţională, de susţinere a familiei infectate/afectate și de suport pentru integrarea/reintegrarea în comunitate.
Proiectul de prevenire a transmiterii materno-fetale a infecţiei cu HIV derulat de Fundația Baylor, în parteneriat cu Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța și cu Spitalul Județean Constanța, Secția de obstetrică-ginecologie, vizează atât femeia – viitoarea mamă –, cât şi cuplul (părinţii). Monitorizarea terapiei antivirale se face atât antenatal, cât şi în perioada sarcinii şi a naşterii, nou-născutul primind tratament în primele ore de viaţă. Consilierea gravidelor/femeilor dă rezultate, acestea născând prin cezariană, nou-născutul fiind alimentat artificial și, în felul acesta, limitându-se expunerea postnatală la HIV.
Aderenţa la terapie şi respectarea sfaturilor date de specialist au dus la naşterea unor copii sănătoşi, neinfectaţi. “Copiii preţioşi” sunt evaluați şi monitorizaţi continuu până la vârsta de 3 ani, după vârsta de 18 luni putându-se preciza dacă li s-a transmis infecţia cu HIV. Chiar dacă mulți dintre acești copii s-au născut prematur (~20%), supravegherea lor continuă, donarea laptelui praf de către Baylor, susţinerea mamei/familiei au dus la o evoluţie favorabilă şi la o dezvoltare ulterioară normală.
De-a lungul timpului, adică de aproape 25 de ani, eu am intrat în aproape toate casele celor infectați cu HIV din județul Constanța – și nu au fost puține! În ultimul an, am reluat peregrinările alăturându-mă echipei proiectului „Copiii prețioși”, pentru a le duce lapte praf, hăinuțe și alte produse necesare îngrijirii copiilor născuți de mame cu HIV. În calitatea mea de medic, monitorizez evoluția acestor copii și văd cum o generație bolnavă, căreia continuu i se prezicea sfârșitul, este înlocuită cu o generație sănătoasă.
Acasă la “copiii preţioşi“, am găsit mame împlinite sufletește și mai ales bunici fericite, bunici care în anii ’90 nici nu sperau că își vor vedea fiica sau fiul ajungând adult, darămite să își țină în brațe nepotul sănătos!
Fundaţia Baylor România lucrează pentru a crea o comunitate fără discriminare, capabilă să oprească transmiterea unor infecţii grave, cum ar fi HIV şi hepatita.
• Singurul centru de Excelenţă Clinică HIV din ţară;
• Prima reţea de centre de testare pentru HIV, hepatita B şi hepatita C din România;
• Complex de locuinţe protejate pentru tineri seropozitiv vulnerabili, în Lazu;
• Programe de voluntariat, educaţie şi prevenire a bolilor infecţioase, desfăşurate cu şi pentru tineri.
Proiectul de prevenire a transmiterii materno-fetale a infecţiei cu HIV este derulat de Fundația Baylor, în parteneriat cu Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța și cu Spitalul Județean Constanța.
BIBLIOGRAFIE
1. Hutter G, Nowak D, Mossner M: Long – term control of HIV by CCR5 delta32 stem-cell transplantation. N Engl J Med 2009; 360: 692-8.
2. Scott Hammer: Baby Steps on the Road to HIV Eradication
3. Kent SJ, Reece JC, Petravic J: The search for an HIV cure: tackling latent infection. Lancet Inf Dis 2013; 13 : 614-21.
