Politici de Sanatate

Avem nevoie de medicină individuală

14 octombrie
16:12 2019
Avem nevoie de medicină individuală

Interviu cu Ileana Dumitrache, membru în Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților

V-ați alăturat recent echipei din Comisia de Sănătate din Camera Deputaților, dar sunteți la al treilea mandat de deputat. Care ar fi un scurt istoric al activității dumneavoastră de diplomat?

În decursul anilor, activitățile întreprinse în calitate de membru al Comisiei pentru politică externă și al Comisiei pentru sănătate și familie din Parlamentul României au avut ca obiectiv central promovarea intereselor cetățenilor români; alături de colegii mei, am contribuit la inițiative precum încurajarea mobilității forței de muncă și dezvoltarea sectoarelor agroalimentar și sanitar din țara noastră, punând accentul pe reforma în domeniul sănătății, necesitatea dezvoltării investițiilor în îngrijirea și protecția persoanelor vulnerabile, promovarea intereselor diverselor categorii sociale.

Aveți studii medicale?

Mă aflu printre puținii colegi din Comisia pentru sănătate și familie care nu au studii medicale, iar perspectiva din care abordez problemele din sistem este ușor diferită, având oportunitatea de a expune problemele și soluțiile prin optica pacientului. Consider că studiile finalizate la University College of London din Marea Britanie mi-au oferit expertiza necesară în vederea identificării soluțiilor care se impun pentru îmbunătățirea sistemului medical, care să corespundă atât convingerilor mele, cât și tendinței mondiale a medicinei individuale. Implementarea acestui trend în România va determina nu numai creșterea speranței de viață, ci și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.

Putem spune, deci, că pacienții au acum un reprezentant în Comisia de Sănătate din Camera Deputaților. Care sunt proiectele de care vă ocupați acum?

În Comisia pentru sănătate și familie, m-am alăturat unei adevărate echipe – cuvânt care reflectă exact ceea ce simt, și anume că m-am alăturat colegilor cu experiențe și expertize diferite, care lucrează împreună pentru a crea și a susține un sistem sanitar mai performant, menit a răspunde nevoilor reale ale pacienților. În acest spirit, în ultimul an, m-am dedicat unor proiecte legislative, cum ar fi cel privind protecția și sprijinul persoanelor diagnosticate cu boală celiacă și cel privind legalizarea canabisului medicinal, pe care le-am depus cu susținerea unui număr considerabil de colegi. Sper ca acestea să fie votate, respectiv promulgate cât mai rapid, pentru ca toți actorii vizați să poată beneficia de avantajele propuse. În prezent, mă ocup și de alte proiecte de suflet, foarte importante pentru cetățeni, care să ofere beneficii românilor diagnosticați cu boli și afecțiuni alergice, precum și un proiect care vizează securitatea copiilor amenințați de fenomenul bullying-ului.

În ce stadiu se află fiecare dintre aceste proiecte?

Primele proiecte menționate au fost deja depuse ca inițiative legislative și urmează a fi supuse la vot. În mod concret, persoanele diagnosticate cu boală celiacă vor putea beneficia de analize anuale gratuite, precum și de un supliment financiar lunar, din care își pot achiziționa produsele fără gluten, iar persoanele suspecte a fi diagnosticate vor beneficia de efectuarea, în mod gratuit, a analizelor necesare diagnosticării. Proiectul referitor la legalizarea canabisului medicinal prevede, pe lângă utilizarea, sub supraveghere medicală, a produselor pe bază de canabis, și modalitatea de cultivare a plantei, de producție a substanței finite și de distribuție, export, import. În prezent, deși în România nu este interzisă achiziționarea unor produse pe bază de canabis (CBD), foarte mulți pacienți sunt nevoiți să cumpere de pe piața europeană, la prețuri foarte mari. Prin proiectul inițiat, pacienții vor putea achiziționa din România și beneficia de produse cu componente CBD și THC, iar industria privind cultivarea, distribuirea, importul și exportul produselor din această plantă ar putea aduce imense beneficii bugetului statului român, generând o situație de tipul win-win. În privința proiectelor privind bolile și afecțiunile alergice și protecția securității copiilor împotriva bullying-ului, precizez faptul că aceste inițiative se află în stadiul de finalizare, urmând a fi depuse în cel mai scurt timp ca proiecte de legi.

Care sunt schimbările din sistemul de sănătate care ar ajuta pacientul din România să aibă acces mai ușor la serviciile de sănătate?

Viziunea mea se bazează pe nevoia implementării medicinei individuale, în conformitate cu care fiecare pacient este unic, având propriul tablou medical în funcție de care trebuie diagnosticat și tratat. Este foarte important să ținem pasul cu tendințele din alte state europene, mai ales că nu putem vorbi de progres în medicină în lipsa conceptului de personalizare la bază. Așadar, ar trebui ca sistemul medical să fixeze pacientul în centrul preocupărilor sale, iar în funcție de nevoile acestuia, să fie introduse politicile din domeniul sănătății; astfel, consider că nu pacientul trebuie să se adapteze la sistem, ci sistemul la pacient; o flexibilizare în domeniul medical ar conduce la concentrarea atenției asupra pacientului, eliminarea birocrației, scurtarea timpului de intervenție. După îndelungatul șir de situații în urma cărora statul a pierdut încrederea cetățenilor săi, este prioritară refacerea raportului sistem medical – pacient. De asemenea, educarea și informarea, transparența procedurilor din sistem, alături de politici mai suple, care să aibă în centru cetățeanul, sunt aspectele care ar moderniza și îmbunătăți sistemul medical din România.

Având în vedere experiența  pe care o aveți la nivel internațional, de unde am putea împrumuta exemple de bune practici și ce am putea îmbunătăți?

Exemple de bune practici sunt prezente în multe țări din spațiul european și din afara acestuia. De exemplu, în Franța și Elveția, e-sănătatea stă la baza sistemului medical, iar cetățenii au o speranță de viață ridicată; totodată, serviciile sociale sunt foarte bine conturate, mai ales din perspectivă procedurală. În România, rămân multe aspecte de îmbunătățit, într-un context defavorabil, în care bugetul conferit sectorului medical nu va fi niciodată suficient pentru eficientizarea eforturilor noastre în această direcție. Consider că este esențial să identificăm care sunt problemele cu care ne confruntăm, iar executivul și legislativul trebuie să se concentreze mai mult asupra asigurării sănătății și calității vieții românilor.

Ce proiecte mai aveți?

Pe termen scurt, obiectivul meu este să obținem un vot favorabil pe proiectele în curs, astfel încât românii să poată fi beneficiari reali ai avantajelor subliniate. Pe termen lung, lucrez la promovarea și implementarea medicinei individuale, la restabilirea încrederii între sistemul medical și pacient, la reducerea procedurilor birocratice și a timpului de intervenție, precum și la susținerea aspectelor ce țin de absorbția fondurilor europene în domeniul Sănătății, astfel încât să devenim o țară competitivă. Îmi doresc ca speranța de viață în România să se majoreze și ca românii să poată beneficia de un sistem medical decent și eficient.

 

de Roxana Maticiuc

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: