Politici de Sanatate

Astmul sever – o prioritate globală care necesită acțiuni globale

18 ianuarie
12:24 2019
Astmul sever – o prioritate globală care necesită acțiuni globale

Astmul sever este o formă debilitantă a astmului care afectează până la 10% dintre bolnavii de astm bronșic. Se poate dezvolta în copilărie, adesea în asociere cu alergii, sau poate apărea mai târziu în viață, din cauza infecțiilor respiratorii, modificărilor hormonale sau expunerii la anumiți factori de mediu. Pacienții cu astm sever au, de obicei, cea mai scăzută calitate a vieții, au cel mai mare risc de morbiditate și mortalitate și consumă majoritatea resurselor medicale. Spre deosebire de astmul „obișnuit”, astmul sever este necontrolat în aproximativ 40 % din cazuri, în ciuda administrării corecte a medicației adecvate. Astfel, viețile pacienților cu astm sever sunt adesea afectate în mod dramatic de povara bolii lor. 

Bolile respiratorii cronice afectează mai mult de 1 miliard de oameni din întreaga lume, iar astmul este una dintre cele mai prezente, punându-și amprenta pe copii, adulți și persoane în vârstă, adesea pe tot parcursul vieții lor. Astmul afectează în jur de 339 de milioane de persoane din toate regiunile lumii (estimativ, 30 de milioane de persoane în Europa și 24,6 milioane de persoane în SUA). Aceasta reprezintă o creștere cu 3,6% a prevalenței standardizate în funcție de vârstă, faţă de 2006. Astmul continuă să fie o sursă majoră de povară economică globală atât în ceea ce privește costurile directe, cât și cele indirecte (aproximativ 1.000 de persoane mor în fiecare zi din cauza astmului). Până la 10% dintre pacienții cu astm au astm bronșic sever. Prevalența astmului continuă să crească și se estimează că, până în 2020, astmul va crește probabil ca număr de cazuri şi va afecta mai mult de 400 de milioane de persoane.

Trebuie precizat faptul că stabilirea proporției populației care suferă de astm (adică prevalența astmului) și compararea acestei prevalențe între țări necesită utilizarea de măsuri standardizate implementate în sondaje de anvergură la scară largă. Din fericire, există aceste informații din studiile separate privind astmul la adulți și copii, dar ultimele sondaje au fost acum aproximativ 15 ani. Au fost utilizate chestionare pentru a măsura prevalența astmului în aceste anchete. Deși această metodă are anumite limitări legate de corectitudinea modului de identificare a prezenței astmului la indivizi, ea oferă estimări rezonabile privind prevalența în populații și are avantajul de a fi fezabilă pentru anchetele la scară largă.

Prevalența astmului la adulții mai tineri, cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 de ani, a fost estimată utilizând date din Studiul Mondial de Sănătate efectuat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în același timp cu ISAAC (2002-2003), la 177.496 de adulți care trăiesc în 70 de țări. Prevalența generală a astmului a variat foarte mult la adulții tineri. În ansamblu, 4,3% din populația globală din acest grup de vârstă a raportat un diagnostic de astm la medic, 4,5% au raportat fie un diagnostic medical, fie că luau tratament pentru astm și 8,6% au raportat că au prezentat atacuri de respirație șuierătoare sau fluierătoare (simptome de astm) în ultimele 12 luni. Australia, Europa de Nord și de Vest și Brazilia au avut cea mai mare prevalență.

În 2016, astmul, la toate vârstele, a contribuit cu 23,7 milioane de ani de viață ajustați de dizabilitate (Disability Adjusted Life Years – DALYs) la nivel global. Prin urmare, rata agregată standard (329,2 DALY per 100.000 populație în 2016) a scăzut cu 36% din 1990. La nivel global, astmul s-a clasat pe locul 28 printre cauzele principale ale poverii  bolilor și pe locul 27 în țările cu venituri mici și mijlocii. În 2016, astmul s-a clasat pe locul 23 (global) și 31 (țările cu venituri mici și mijlocii) ca și cauză principală a mortalității premature. Distribuția pe vârste a sarcinii/poverii astmului, reprezentată ca DALY la 100.000 de persoane, urmează unei distribuții bimodale cu vârfuri la vârsta de 10-14 ani și la vârsta de 75-79 ani. Cea mai mică povară are loc la vârsta de 30-34 ani. Povara este similară la bărbați și femei la vârste sub 30-34 ani. Cu toate acestea, la adulții mai în vârstă, sarcina este mai mare la bărbați și crește odată cu vârsta.

Prevenirea spitalizărilor

Internările în spital pentru astm reprezintă adesea un indicator-țintă de îmbunătățire a îngrijirii astmului, dar nu are o acurateţe foarte ridicată. Internarea în spital în timpul unui atac de astm poate indica primul episod de astm sau un eșec de îngrijire preventivă pentru un diagnostic de astm stabilit. Există totuşi potențialul de utilizare a internărilor în spital pentru astm ca indicator indirect al poverii astmului sever și a eficacității îngrijirii medicale. În Europa, astmul reprezintă 0,6% din totalul internărilor în spitale și 0,4% din zilele/pat spitalizare. Cu toate acestea, ratele variază de până la zece ori între diverse țări și există diferențe considerabile între ratele de internare în spitale pentru copii (în cazul în care ratele sunt în general mai mari) și adulți. Datele statistice din Marea Britanie, de exemplu, au arătat un vârf de contacte de asistenţă medicală primară pentru astmul acut, în special în rândul copiilor, la începutul anilor 1990, similar cu cel al internărilor în spital pentru astm. Acest lucru a sugerat mai degrabă o fluctuație a incidenței crizelor de astm în comunitate, decât o simplă schimbare a tiparelor de referire la asistența secundară sau o reducere a pragului de severitate pentru internarea în secția de spital. O comparație internațională a tendințelor în timp, referitor la internările pentru astm și la vânzările de medicamente pentru astm în 11 țări în anii ’90, a constatat faptul că au crescut vânzările de corticosteroizi inhalatori (ICS), asociate cu o scădere a internărilor în spital pentru astm. În anii 1980, ICS au fost utilizate mai larg pentru prevenirea astmului, cu toate acestea ratele de internare la spital pentru copii au crescut în această perioadă. Astfel, nu este posibil să se tragă concluzii ferme despre măsura în care adoptarea unor medicamente eficiente de „prevenire” a redus ratele de internare în spital din cauza astmului.

Rata mortalității

Decesele cauzate de astm sunt mai puțin frecvente, dar sunt îngrijorătoare deoarece multe dintre ele pot fi prevenite. Deși cele mai multe decese certificate ca fiind cauzate de astm apar la adulții mai în vârstă, comparații ale ratelor mortalității au avut tendința de a se concentra asupra copiilor și adulților mai tineri, pentru care diagnosticul de deces al astmului este mai precis, deoarece diagnosticul alternativ, cum ar fi bolile pulmonare obstructive cronice (COPD), este mai puțin frecvent. În 2016, se estima că 420.000 de oameni din lume au murit din cauza astmului – mai mult de 1.000 pe zi. Statisticile internaționale privind mortalitatea din astm sunt limitate la acele țări care raportează cauze detaliate ale decesului. De-a lungul ultimei jumătăți de secol, au existat două vârfuri distincte în mortalitatea precoce provocată de astm în multe țări cu venituri mai mari. Primul vârf a avut loc la mijlocul anilor 1960, cu aproximativ 50% creștere a ratei mortalității astmului la grupele de vârstă cuprinse între 5 și 34 de ani. Cercetătorii au atribuit acest vârf al mortalității astmatice introducerii inhalatorilor cu doză mare de izoprenalină ca tratament pentru astm (poate avea efecte toxice asupra inimii în timpul atacurilor acute de astm). Când aceste inhalatoare au fost retrase, mortalitatea cauzată de astm a scăzut. Decesele cauzate de astm reprezintă „vârful aisbergului” cu privire la povara globală a astmului. Deși riscul unei persoane care suferă de astm bronşic să moară din cauza bolii este, din fericire, foarte scăzut, supravegherea continuă a ratei mortalității astmului este esențială pentru monitorizarea progresului în tratamentul astmului bronșic și ca avertizare timpurie a epidemiilor de astm bronșic, așa cum s-au petrecut în ultimele jumătăți de secol.

Clasificare

Astmul este clasificat după nivelul de severitate, simptomele acestuia schimbându-se adesea în funcţie de grade și de frecvență. Se poate face astfel următoarea clasificare:

  1. astmul intermitent: este clasificat prin simptome în care exacerbarea va fi scăzută sau absentă; simptomele apar mai puțin de două ori pe săptămână.
  2. astmul mediu persistent: este clasificat prin prezența zilnică a simptomelor, care interferează cu activitatea normală sau zilnică.
  3. astm moderat persistent: este clasificat prin simptome incluzând o frecvență cronică sau ridicată a tusei. Aceste simptome se pot agrava noaptea, ceea ce duce la tulburări de somn de cinci ori sau mai mult în fiecare lună. Atacurile și simptomele astmului sunt influențate în mod direct de nivelul de activitate al unui individ, în special atunci când sunt implicate activități fizice sau exerciții fizice intense.
  4. astm sever persistent: este clasificat printr-o manifestare a simpto­melor ce reflectă toate celelalte trei tipuri de astm. În plus, respirația șuierătoare, tusea, dificultăți de respirație, senzația de apăsare în piept și incapacitatea de a efectua activități zilnice normale sunt toate indicații pentru astmul sever. Simptomele permanente de noapte și de zi apar la o frecvență și o intensitate mai ridicate. Spre deosebire de astmul „obișnuit”, astmul sever este adesea necontrolat, în ciuda unui tratament adecvat.. Astfel, viețile pacienților cu astm sever sunt adesea afectate în mod dramatic de povara bolii lor.

∙ To T, et al. BMC Public Health 2012

∙ Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME)

∙ Eurostat updated from http://ec.europa. eu/eurostat/web/health/health-care/data/ database [version dated 16 November 2017]

∙ National admissions data from Anderson HR et al. IJE 2008; (updated by WHO Hospital Morbidity Database)

∙ Prevalence data fom Pearce NE et al. Thorax 2007

∙ WHO Mortality Database updated from http://www.who.int/healthinfo/statistics/ mortality_rawdata/en/ [version dated 1 October 2017]

∙ Population denominators from UN World Population Prospects, June 2017 revision http://data.un.org/Data. aspx?d=POP&f=tableCode%3A22 [Accessed 8 January 2018]

∙ Income groups based on the World Bank 2014 definitions https://blogs.worldbank. org/opendata/new-country-classifications [Accessed 11 January 2018]

∙ Age-standardised deaths per million population,  (Restricted to countries where asthma is separately coded as a cause of death and rates were based on at least 100 asthma deaths (all ages) in each time period)

de Bogdan Guță

Alte articole

TOP

Interviu dr. Mihaela Vlaiculescu

revista politici de sanatate-Republica Moldova

revista politici de sanatate

Abonează-te la newsletter

:
: