Politici de Sanatate

Agenda managerului de spital diferă mult de agenda ministrului Sănătății

10 februarie
14:03 2016
Agenda managerului de spital diferă mult de agenda ministrului Sănătății

Sănătatea copilului este una dintre prioritățile ministrului Sănătății, conf. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, în acest an. Va fi creat un subprogram de oncologie pediatrică, dar vor fi create și programe pentru terapia intensivă pediatrică și campanii de informare privind importanța educației în Sănătate. Nu lipsesc nici planurile de acțiune pentru controlul infecțiilor nosocomiale, construirea unui nou spital de arși, dar și a trei spitale regionale. Totodată, o atenție deosebită va fi acordată profilaxiei cancerului de col uterin și programului de radioterapie. În plus, toate aceste măsuri și nu numai vor fi implementate în urma unor consultări publice reale cu toți actorii implicați, comunicarea clară, eficientă și transparentă fiind fundamentul mandatului ministrului Sănătății.

2016 se anunță un an greu și aglomerat. Care sunt primele trei priorități ale Ministerului Sănătății în acest an?

Tot ceea ce ne-am propus să construim în acest an va avea efecte pe termen lung. Ne-am fixat priorități care au ca scop o populație mai sănătoasă, care să se prezinte din timp la medic, astfel încât depistarea anumitor boli să se realizeze în stadii incipiente, când sunt mai ușor de tratat și cu șanse mai mari de vindecare.

Ne îndreptăm atenția cu precădere asupra copiilor și educației în sănătate. Trăgând învățămintele după trista experiență de la Colectiv, prioritare vor fi și programele pentru arși și măsurile pentru ținerea sub control a infecțiilor intraspitalicești.

Ați afirmat că una dintre priorități este sănătatea copilului. Cum vedeți îmbunătățirea acesteia?

Avem un număr mare de prematuri și ne dorim ca acest lucru să se schimbe. Gândim programe pentru terapie intensivă pediatrică, programe pentru acești prematuri, astfel încât viitorii tineri să fie sănătoși. De asemenea, anul acesta va fi creat un subprogram de oncologie pediatrică, ce va ține cont de toate particularitățile tratamentului copilului cu afecțiuni oncologice, care presupune proceduri diferite de cele în cazul terapiei adultului.

Ce acțiuni concrete vizați în cadrul proiectului inițiat de dl președinte Klaus Iohannis, „Educație pentru sănătate”?

Acest proiect se va concretiza prin crearea unui program guvernamental de educație și de profilaxie în sănătate, pentru implementarea căruia urmează să fie semnat un protocol cu Ministerul Educației Naționale. De asemenea, vom derula programe de popularizare în masă a informațiilor privind educația pentru sănătate, precum și programe de educație continuă pentru personalul medical, având ca obiectiv medicina centrată pe pacient.

Scopul programului este formarea de comportamente, nu doar de informare. În comunitate trebuie să se dezvolte o atitudine față de riscul de îmbolnăvire. Trebuie să fim însă conștienți că educația nu se poate realiza peste noapte și că este nevoie de timp și de răbdare. Ne gândim la un pachet integrat și ne dorim să putem construi curricula în acest an pentru a lăsa o direcție foarte clară pentru anii următori. Această curriculă ar trebui să se adreseze celor tineri și foarte tineri, copii preșcolari care vor deveni vectori ai schimbării, deoarece cu siguranță părinții vor fi și ei informați prin intermediul copiilor. În același timp, ne vom îndrepta atenția și către populația adultă, și către cadrele medicale. Medicul trebuie să poată prelua un potențial pacient ca pe o persoană care este implicată în decizii și nu căreia i se impun anumite lucruri ale căror importanță și urmări nu sunt conștientizate de pacient.

Profilaxia, proces început acum câțiva ani și care trebuie intensificat, va veni ca o completare a programului de educație. Însă trebuie să ținem cont de faptul că rezultatele unui program de screening se văd în zeci de ani. Consider că este important ca la finalul acestui an să existe niște direcții foarte clare.

Referitor la infecțiile nosocomiale, se spune că orice pacient operat în spitalele românești contractează o astfel de infecție, iar acest lucru se știe de mulți ani. Ce veți face pentru a controla mai bine aceste infecții?

Infecțiile nosocomiale există în toate spitalele din lume. Important este ca ele să fie identificate și raportate, astfel încât să poată fi luate măsurile necesare pentru a le ține sub control. În acest moment, așa cum a demonstrat raportul controalelor cerute de Ministerul Sănătății și efectuate de DSP București și INSP, este clar că gradul de raportare al acestor infecții este foarte mic. Acesta este motivul pentru care am dispus elaborarea unui Plan Național de Acțiune, cu obiective clare, pe termene, respectiv, scurt, mediu și lung. Vor fi implementate măsuri care să încurajeze diagnosticarea și raportarea corectă și în timp util a acestor infecții.

O problemă de care suntem conștienți este lipsa personalului de specialitate, de aceea avem în vedere reînființarea specialității de microbiologie medicală și ne gândim la modalitatea prin care am putea stimula angajarea de medici infecționiști, epidemiologi și farmaciști clinicieni în spitalele de urgență, unde avem nevoie de echipe complexe pentru controlul infecțiilor.

Nu în ultimul rând, având în vedere că rezistența microbiană la antibiotice și siguranța pacientului reprezintă o problemă de sănătate publică la nivel mondial, avem în plan elaborarea și implementarea Strategiilor și Planurilor Naționale de control al infecțiilor nosocomiale și de limitare a consumului de antibiotice.

La finalul anului trecut, Ministerul Sănătății urma să anunțe un plan de acțiune privind accesul la fondurile structurale pentru construirea a trei spitale regionale, în Iași, Craiova și Cluj-Napoca.  A fost realizat acest plan?

Demararea construcției celor trei spitale regionale constituie, de asemenea, una dintre prioritățile mandatului din acest an. În acest moment, planul de acțiune pentru îndeplinirea condiționalităților ex-ante în domeniul sănătății este finalizat și în curs de aprobare.  Îndeplinirea condiționalităților ex-ante permit demararea proiectelor de realizare ale spitalelor regionale din Iași, Craiova și Cluj, pentru care sunt prevăzute 320 de milioane de euro de la Comisia Europeană, prin Programul Operațional Regional destinat investițiilor în infrastructura de Sănătate, aprobat în 2015.

Legat de programele pentru marii arși, anul trecut ați anunțat construirea unui nou spital de arși în București și realizarea a patru centre mari de arși, cu sprijinul Băncii Mondiale. În ce stadii sunt aceste proiecte?

Construirea unui nou spital de arși în București este o necesitate și anul acesta vom analiza acest lucru. De asemenea, prin intermediul unui program cu  Banca Mondială,  se vor înființa centre de mari arși. În acest moment, vizăm patru centre în Iași, Tîrgu Mureș, Timișoara, București. În momentul în care spitalele regionale vor fi construite, ele vor cuprinde și centre pentru marii arși.

Din totalul bugetului Ministerului Sănătății pe 2016, o parte importantă va acoperi majorarea cu 25% a salariilor unui număr de peste 52.200 de persoane. Având în vedere nemulțumirea angajaților din Sănătate față de această creștere salarială, există posibilitatea unei noi majorări?

În primul rând, cred că primul pas în această direcție ar trebui să fie redefinirea statutului medicului în România. Salarizarea personalului medical ar trebui să se realizeze pe criterii de competență și în funcție de responsabilități. Am avut consultări cu reprezentanții sindicatelor pe această temă și căutăm împreună soluții.

Ținând cont că veniți din zona profesioniștilor în oncologie, cu experiență atât în chirurgie, cât și în management, aveți în vedere vreo măsură care să conducă la îmbunătățirea domeniului oncologic din România?

Agenda managerului de spital diferă mult de agenda ministrului Sănătății. Ca manager de spital și medic, responsabilitatea mea era ca instituția pe care o conduceam să facă performanță la nivel național, să devină unitate de referință la nivel internațional și, nu în ultimul rând, aveam grijă de pacienții mei. Ca ministru, privesc problemele din sistemul de sănătate în ansamblu. Bineînțeles că oncologia reprezintă o parte importantă în sistemul de sănătate. Ca și în celelalte specialități, ar mai fi multe de făcut. Deocamdată, așa cum am mai spus, ne-am îndreptat atenția către copilul cu afecțiuni oncologice, pentru a-i crea condiții mai bune de tratament. În plus, vom acorda o atenție deosebită profilaxiei cancerului de col uterin și programului de radioterapie.

Aș vrea să vă asigur că toate măsurile întreprinse de Ministerul Sănătății vor fi produsul unor consultări publice reale cu toți actorii implicați, astfel încât să avem garanția că aceste măsuri sunt în folosul real al sistemului și au ca efect îmbunătățirea stării de sănătate și a gradului de satisfacție al pacienților.

 

Mirabela Viașu

Alte articole

TOP

Interviu dr. Mihaela Vlaiculescu

revista politici de sanatate-Republica Moldova

revista politici de sanatate

Abonează-te la newsletter

:
: