Politici de Sanatate

6,4% pentru Sănătate, în 2020

28 februarie
16:05 2017
6,4% pentru Sănătate, în 2020

Interviu cu conf. univ. dr. Corneliu Florin Buicu, președinte Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților

„Vreau să ajungem la finalul acestui mandat la dezideratul solicitat de profesioniștii din Sănătate, de asociațiile de pacienți, de alocare în 2020 a unui procent de 6,4% pentru Sănătate. Această măsură arată că Sănătatea a devenit o prioritate asumată, nu numai declarată a guvernanților.de Roxana Maticiuc

 

Care sunt în acest moment prioritățile din Sănătate?

Prioritățile din Sănătate sunt prioritățile considerate de români importante și care au primit un vot în 11 decembrie 2016, prezentate în programul de guvernare. Vorbim de o creștere a finanțării sistemului de sănătate care începe din acest an, dorită de noi toți, și care va fi direcționată atât către o creștere a veniturilor personalului medical, cât și către o îmbunătățire a condițiilor de infrastructură sanitară și a asigurării unor servicii medicale de calitate și de acces la tratamente și medicamente.

Din perspectiva poziției pe care o ocupați, de președinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, care sunt obiectivele și planurile dumneavoastră?

Obiectivele pentru mandatul care tocmai începe sunt de a oferi, împreună cu colegii mei din Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, împreună cu colegii mei din Partidul Social Democrat, crearea cadrului legislativ pentru a pune în practică programul de guvernare. Consider că avem nevoie de creșterea încrederii în sistemul de sănătate românesc, atât din partea pacienților, cât și din partea profesioniștilor din sistem. Lucrurile bune trebuie să continue, trebuie să continuăm să „reparăm“ anumite derapaje care vin din trecut, așa cum au fost cele de salarizare, și să construim împreună un nou „Cod al Sănătății“. Legea Sănătății a împlinit 11 ani și, așa cum a declarat și președintele Camerei Deputaților, domnul Liviu Dragnea, avem nevoie de un cadru care să cuprindă cât mai multe din norme, alături de legile din Sănătate, într-un singur cod.

De asemenea, în perioada acestui mandat îmi doresc să reușim să creăm cadrul, așa cum am promis în campania electorală, de reglementare pentru asigurarea continuității vaccinurilor prin Legea vaccinării, pentru reglementarea suplimentelor alimentare etc.

Care sunt marile proiecte spre care vor fi direcționați banii din Sănătate?

Banii din Sănătate, ca termen generic, înseamnă pe de o parte sumele colectate de Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, iar pe de altă parte, bugetul alocat Ministerului Sănătății, dar și sumele provenite de la autoritățile publice locale, bani europeni sau bani utilizați pentru infrastructura din sănătate proveniți de la Banca Mondială, sau de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. De asemenea, începând cu acest an va fi înființat Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), din care în următorii ani sunt prevăzute investiții și în sănătate, și vorbim aici despre spitalul republican și despre spitalele regionale.

Conform Legii Bugetului de Stat pentru anul 2017, Casa Națională de Asigurări de Sănătate va avea un buget cu +10,4% mai mare față de anul precedent, însemnând un plus de 2,7 miliarde lei.

Acești bani vor acoperi creșterile salariale din Sănătate prevăzute de Legea 250/2016 provenite din transferuri de la bugetul de stat, creșterea sumelor alocate pentru medicamentele utilizate în programele cu scop curativ(+24%), creșterea sumelor pentru îngrijiri la domiciliu (+14,4%), centre medicale multifuncționale (+14,4%), asistență clinică de specialitate (+13,2%), asistență primară de specialitate (+8,3%), servicii paraclinice (+9,3%) și servicii stomatologice (+5,9%).

Tot din FNUASS, urmează a se încheia contracte cost-volum pentru ariile terapeutice oncologie și hepatite, sumă cu care CNAS este acreditată să încheie contracte în limita creditelor de angajament  de 3,09 miliarde de lei.

Vorbim despre îndeplinirea programului de guvernare care prevede pe de-o parte creșterea veniturilor personalului medical, simțită în buzunare de angajații din sănătate începând cu acest an, renunțarea la comisiile care aprobau tratamentele medicale din cadrul caselor de asigurări, permițând accesul imediat al pacientului la tratament, și includerea în acest an a asigurării unui medicament compensat 100% pentru fiecare boală.

Banii prevăzuți în bugetul Ministerului Sănătății vor asigura, de asemenea, acoperirea creșterilor salariale prevăzute de Legea 250/2016, pentru personalul plătit din transferuri de la Ministerul Sănătății, asigurarea unui buget de peste 700 de milioane de lei pentru vaccinuri, dotarea fiecărui spital județean care nu are un echipament Computer Tomograf.

Din Fondul Social de Dezvoltare și Investiții sunt preconizate pentru perioada celor patru ani investiții în infrastructura de sănătate de 3,5 miliarde euro către Spitalul Republican din Capitală și către opt spitale regionale.

Pacienții români au nevoie de tratamente inovative, dar ei se plâng inclusiv de faptul că nu au acces la unele medicamente de bază. Care ar fi soluția pe termen lung, în acest caz?

Prima măsură, de asigurare a accesului, a fost luată prin renunțarea la comisiile care „aprobau“ tratamentele. Prin această măsură, medicul curant are posibilitatea să prescrie pacientului tratamentul de care acesta are nevoie.

O altă motivație a lipsei medicamentelor din România este reglementarea prețului și, drept consecință, comerțul intracomunitar, cunoscut ca „export paralel“. Pe termen scurt, trebuie găsită soluția pentru limitarea acestui „export paralel“ doar pentru cantitățile de medicamente suplimentare nevoii de serviciu public. Asta se poate face fie prin interzicerea pe o anumită perioadă a acestui export, pentru un timp bine definit, așa cum fac și alte țări europene, fie prin introducerea avizării acestui „export“ la deținătorul de Autorizație de Punere pe Piață (APP), care este obligat să asigure prin „obligația de serviciu public“ cantitățile necesare de medicamente pentru România.

Pe termene mediu și lung, așa cum am mai declarat, consider că principiile de stabilire a prețului la medicamente trebuie să fie incluse la nivel de lege, de asemenea principiile de decontare a medicamentelor. Părerea mea este că trebuie să vorbim de decontarea unui serviciu farmaceutic și nu de decontarea unor medicamente, de un serviciu de distribuție și nu de decontarea unor marje de preț ale medicamentelor. Aceste lucruri sunt necesare tocmai pentru a asigura predictibilitate și transparență acestei piețe. De asemenea, am constatat că România poate să aibă buget multianual, când guvernul a aprobat alocarea sumei de 1,6 miliarde de euro pentru patru fregate, dar am constatat că nu am putut avea buget multianual pentru asigurarea de vaccinuri pentru populație, și asta trebuie să fie reglementată.

Reprezentanții industriei farma din România cer predictibilitate și transparență legislativă. Au vreo șansă ca prevederile legislative, diferitele modalități de calcul, ordine de ministru etc. să nu se mai schimbe brusc, într-o manieră esențială?

Asta ne dorim și noi. Fără predictibilitate și transparență, de ambele părți, nu se pot realiza dezideratele. Asigurarea celui mai bun tratament, atunci când pacientul are nevoie, la cel mai bun preț, cu asigurarea continuității acelui tratament este dezideratul oricărui sistem de sănătate. La acest deziderat se poate ajunge prin dialog constructiv între autorități și industrie, cu participarea organizațiilor de pacienți și cele ale profesioniștilor din sistem, pentru asigurarea unui sistem win-win. Îndrăznesc să cred că vom ajunge să îndeplinim acest deziderat în perioada acestui mandat.

Care sunt marile probleme din Sănătate și care sunt cauzele acestor probleme?

Spuneam la început că lipsa încrederii este una dintre problemele sistemului de sănătate. A pacienților, a profesioniștilor, a furnizorilor și chiar a industriei. Cauza este determinată atât de subfinanțarea sistemului de sănătate românesc, comparativ cu finanțarea procentuală din PIB a sănătății de către alte sisteme de sănătate europene, dar este și rezultatul unor campanii în care am văzut multe și mult timp doar „nerealizările“ și „nemulțumirile“ din sistemul de sănătate. Acestea, prezentate pe bună dreptate, nu fac ratingul făcut de „realizările“ sistemului de sănătate.

Măsurile din programul de guvernare vor determina o creștere graduală a sumelor alocate către sănătate astfel încât, de la 4-4,5% din PIB alocat Sănătății acum, să ajungem la finalul acestui mandat la dezideratul solicitat de profesioniștii din Sănătate, de asociațiile de pacienți, de alocare în 2020 a unui procent de 6,4% pentru Sănătate. Această măsură arată că Sănătatea a devenit o prioritate asumată, nu numai declarată, a guvernanților. Și această creștere trebuie să meargă spre creșterea veniturilor personalului medical, pentru că îngrijirile pentru sănătate nu se pot face fără resursa umană, să meargă spre asigurarea unor condiții de infrastructură decente, a unor dotări necesare și spre tratamentele de care pacienții au nevoie. Îndrăznesc să cred că prin toate aceste măsuri vom reuși să determinăm creșterea încrederii pacienților și a profesioniștilor în sistemul de sănătate românesc.

 

 

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: