Politici de Sanatate

50.000 de pacienți cu epilepsie farmacorezistentă au nevoie de noi tratamente

10 octombrie
15:53 2018
50.000 de pacienți cu epilepsie farmacorezistentă au nevoie de noi tratamente

Revista Politici de Sănătate, în parteneriat cu Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) și Ministerul Sănătății a organizat dezbaterea „Colaborarea inter-instituțională în vederea îmbunătățirii calității îngrijirii pacienților cu epilepsie din România. Autorități – medici – pacienți”. În condițiile în care în acest an statul român a făcut pași importanți pentru asigurarea tratamentului atât de necesar pacienților, atât medicii specialiști, cât și pacienții sau părinții copiilor cu epilepsie au cerut prioritizarea moleculelor atât de necesare pentru a ține sub control această boală. Această nevoie este cu atât mai mare cu cât de 12 ani, pe piața din România nu a mai intrat niciun medicament inovativ pentru pacienții cu epilepsie farmacorezistentă. Mai mult, medicii specialiști au atras atenția că prețurile multor medicamente au scăzut și că inclusiv molecule vechi au dispărut de pe piață.

“Din perspectiva medicului neurolog pediatru pot să vă spun că ne confruntăm cu dispariția unor medicamente pe care le-am avut și fără de care nu avem gura de aer pentru copiii cu spasme infantile. Ne pune în situația de a administra altfel medicația, cu alte așteptări, cu o altă calitate a vieții. Noi dincolo de boală trebuie să vorbim despre calitatea vieții acestor bolnavi. Îi putem trata cu molecule vechi, primele pe care le-am folosit vreodată, în lume, pentru epilepsie, dar calitatea vieții lor este net diferită. Asta însemnând că dincolo de faptul că eu i-am oprit crizele, aș vrea ca pe acel copil să îl aduc în maximul de potențial pe care îl are. Deci îmi doresc să îl întorc la școală, nu să fie somnolent, să se îngrașe, să aibă hipertrofie gingivală sau multe alte reacții adverse. Mi-aș dori să aibă acces la un medicament modern, sau la o combinație de medicamente noi cu cât mai puține reacții adverse” a explicat medicul neurolog pediatru Raluca Teleanu, şefa secţiei de Neurologie pediatrică de la Spitalul de Copii „Victor Gomoiu”.

“În acest moment se lucrează la o corecție de prețuri care cel mai probabil va fi gata, din informațiile pe care le am, până la sfârșitul acestei luni. Avem un ordin de ministru care spune că ANMDM, prin departamentul de HTA evaluează, dar nu evaluează cu predilecție unele medicamente în detrimentul altora, ci le evaluează pe toate. Ulterior le supune atenției ministerului care, prin politicile de sănătate pe care le are, hotărăște ca în aceeași punguță pe care o are, să introducă sau nu aceste medicamente. Se fac eforturi foarte mari să se introducă noi molecule în listă, iar în acest an, față de alți ani, s-au introdus multe medicamente noi” a explicat președintele ANMDM, dr. Alexandru Velicu.

Moleculele noi nu vizează însă și epilepsia, au subliniat medicii specialiști, motiv pentru care pacienții merg în alte țări europene, inclusiv în Bulgaria, pentru a face rost de medicamente.

„Frustrarea mea cea mai mare vine din faptul că pacientul merge la un second opinion în afara țării și îl consultă o somitate, pe un ghid internațional care se aplică astăzi și primesc recomandarea unui  medicament pe care noi nu îl avem în țară, dar pe care eu ca medic trebuie să îl administrez și să îl supraveghez, eu nefiind acoperită deloc din punct de vedere legal. Însă pacientul când vede că pentru el există o speranță, el își cumpără aceste medicamente” a completat dr. Raluca Teleanu.

Ileana Ștefan, președintele Asociației Pacienților cu Epilepsie din România (ASPERO), a spus că din punctul de vedere la pacientului român, problema majoră este asigurarea accesului la noile terapii, acces care în România este încălcat, în timp ce pacienți din Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova dispun de medicamentele necesare.

„Din 2016, ASPERO și comunitatea științifică a inițiat o serie de demersuri în vederea facilitării dialogului cu autoritățile în care se discută oportunitatea modificării legislației în sensul definirii unui program de epilepsie care să permită alocarea de fonduri pentru tratamentul epilepsiei cu medicație care nu este inclusă în lista medicamentelor compensate. În momentul de față suntem în situația în care încă așteptăm o legislație care să permită compensarea de medicamente noi pentru epilepsie” a completat Ileana Ștefan.

“Este clar că România nu va avea niciodată dinamica acestor molecule noi care este foarte activă. Dar noi discutăm acum despre o situație absolut critică: nu avem niciun fel de mecanisme noi de acțiune pentru această boală de 12 ani. Nu mai putem să facem față acestei boli pentru că efectiv există o categorie de pacienți care a încercat tot, de câteva ori unii dintre ei. Deci nu mai au niciun fel de speranță în față, iar pentru noi ideal ar fi să avem măcar câte o speranță de la o etapă la alta. Medicația vine cu mecanisme noi de acțiune, vine cu combinații noi care cresc gradul terapeutic, vine cu un nou profil de siguranță pentru că vorbim de medicamente din generații noi și cu o reinserție a acestei populații în populația activă, deci și cu beneficiile care ni se întorc în economie” a explicat dr. Ioana Mândruță, medic primar neurologie, coordonatorul Subprogramului Național de Epilepsie Farmacorezistentă.

La eveniment au participat și părinți ai unor copii care au fost diagnosticați cu epilepsie încă de la primele luni de viață, bebeluși care au învățat să ia tratament antiepileptic chiar dinainte să poată vedea clar cum arată o pastilă. Acești părinți au vorbit despre moleculele pe care le cumpără din Canada sau din diferite țări europene printre care și Bulgaria și pe care ar fi dispuși în continuare să le plătească din buzunarul prorpiu dacă le-ar putea găsi în farmaciile din România. Reprezentanții ANMDM au explicat însă, faptul că medicamentele pot ajunge pe piața românească doar dacă există voință sau interes din partea producătorului și dacă depune o soliciare în acest sens. Pentru acest lucru însă, este nevoie de o estimare financiară care nu se poate în lipsa unor date concrete, oficiale.

“Un studiu pe care l-am făcut în cadrul tezei mele de doctorat a arătat că România are între 130.000 și 150.000 de persoane cu epilepsie activă. Din punctul de vedere al epilepsiei farmacorezistente, pentru copii, un studiu de incidență a arătat că în jur de 25% sunt copii cu epilepsie framacorezistentă și dacă adăugăm la calcul și adulții, ajungem la aproximativ 50.000 de persoane cu epilepsie farmacorezistentă în România. Dar este necesară o corelare a datelor cu cele din Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate” a argumentat dr. Catrinel Mihaela Iliescu, medic primar neurologie pediatrică, secţia Neurologie Pediatrică II – Sp. Cl. de Psihiatrie Prof. Dr. Al. Obregia.

Soluțiile vin însă întotdeauna din partea autorităților care fac un apel către o mai bună comunicare.

“Trebuie să existe o permanentă comunicare și așteptăm soluții și din partea dumneavoastră și atât timp cât ni le puteți oferi, noi suntem deschiși. Știți bine că am avut întâlniri și la Ministerul Sănătății pe această temă și vrem să rezolvăm și această problemă. Pacientul este foarte important pentru noi. Eu vin din zona ONG-urilor, acum sunt consilierul ministrului Sănătății, pot să spun că sunt cumva între ciocan și nicovală pentru că știu cât este de greu să te susții și să faci lucruri bune. De aceea avem nevoie de transparență din partea dumneavoastră și noi, la rândul nostru, vom face la fel” a spus Romana Furtună, consilierul pe relația cu pacienții a ministrului Sănătății.

Pentru a veni în sprijinul pacienților și a medicilor neurologi și pentru a le oferi un răspuns prompt la întrebări, în cadrul dezbaterii au participat și toți șefii de departamente din cadrul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.

Roxana Maticiuc

 

Alte articole

TOP

Video – How the EU connected experts to treat epilepsy

revista politici de sanatate

comisia europeana

Abonează-te la newsletter

:
: