Politici de Sanatate

10 ani de performanţă a sistemului de sănătate în Olanda

21 martie
18:07 2016
10 ani de performanţă a sistemului de sănătate în Olanda

Experienţa altor state europene poate reprezenta un punct de pornire pentru îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă din sistemul românesc de sănătate. Dl. Michael van den Berg, PhD, cercetător în cadrul Institutului Naţional pentru Sănătate Publică şi Mediu din Olanda, ne-a prezentat rezultatele analizei „10 ani de performanţă a sistemului de sănătate în Olanda”, ale cărei concluzii şi metode ar putea fi folosite şi de alte ţări în procesul de îmbunătăţire a sistemului de sănătate. Dl. Michael van den Berg a participat, în calitate de expert, la dezbaterea cu tema „Propunerile AmCham România privind îmbunătăţirea sistemului de raportare publică, precum şi integrarea indicatorilor de performanţă în sistemul de sănătate publică”, organizată de Camera de Comerţ Americană în România şi moderată de Maria Vasilescu, editor al revistei Politici de Sănătate.

Sistemul olandez de sănătate este mult mai avansat decât cel românesc. Care sunt punctele forte?

În ultimul nostru raport asupra performanţei, am concluzionat că sistemul olandez de sănătate funcţionează excelent pe mai multe direcţii. Tradiţia şi accesibilitatea sunt câteva dintre punctele forte. Este o bună acoperire a nevoilor medicale de bază pe teritoriul întregii ţări. Toată lumea se află aproape de un medic primar, de o farmacie, de un fizioterapeut sau de o moaşă. Spitalele sunt la distanţă de doar o jumătate de oră. Ca și în alte țări, sunt disparități între diverse grupuri socio-economice în ceea ce privește speranța de viață, un stil de viață sănătos și în utilizarea anumitor tipuri de asistență medicală. În contextul european, aceste disparități sunt relativ nesemnificative (dar demne de luat în seamă).

Olanda are un sistem puternic de asistență primară: toată lumea se află în evidențele unui medic primar. Astfel, când ai o problemă de sănătate, primul la care apelezi este medicul primar. Cred că pacienţii din Olanda sunt foarte bine organizaţi, iar drepturile lor, foarte clare. Studiile arată că evaluarea pacienţilor asupra sistemului de sănătate este pozitivă.

Cu toate că Olanda are un nivel în general ridicat în ceea ce priveşte facilitățile acordate și serviciile, acest lucru are prețul său. Suntem unul dintre cei trei „cheltuitori mari” în Europa. Cheltuielile ridicate de Sănătate au fost în capul listei pe agenda politică din ultimii ani. Peste 11% din PIB este cheltuit pentru asistenţa medicală.

Care au fost rezultatele analizei „10 ani de performanţă a sistemului de sănătate în Olanda”?

În prezent, multe țări au propriile lor criterii de performanță, propriile lor sisteme şi instrumente de monitorizare. Astăzi, statele pot profita de munca de valoare realizată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, de Observatorul European, de OCDE și de multe altele. Când am început analiza, a fost muncă de pionierat. Am învățat de la țări precum SUA și Canada. Am vorbit cu cercetători și consilieri politici din alte țări și aceştia cer multe informaţii despre activitățile noastre cu privire la evaluarea sistemului de sănătate. Cele mai multe întrebări nu sunt despre știință sau metode, ci despre procesul din spatele unui raport de performanță. De aceea, am scris o lucrare despre activităţile noastre în urmă cu câțiva ani. Am concluzionat cu șapte lecții învățate. Unele dintre ele par destul de evidente, dar ele nu sunt pentru cei aflaţi chiar în mijlocul procesului:

  1. Oricine vrea să proiecteze un instrument pentru evaluarea unui sistem de sănătate trebuie să se întrebe mai întâi cum ar trebui să fie conceptualizat sistemul: ce aspecte ar trebui incluse și ce dimensiuni, domenii, concepte etc. pot fi distinse în cadrul sistemului. Cadrul nostru este produsul unei revizuiri ample a literaturii de performanță, pe de o parte, și schimburi extinse de idei și nevoi între factorii de decizie din cadrul autorităţilor de profil, pe de altă parte. Trebuie să cazi de acord cu privire la ceea ce consideri că trebuie să facă parte din sistemul de sănătate și ceea ce trebuie să aparțină altor domenii.
  2. Verificarea repetată este un criteriu important pentru evaluarea performanței structurale. Statisticile devin mai relevante pentru factorii de decizie atunci când evoluțiile în timp pot fi urmărite și se pot demonstra efectele posibile ale măsurilor luate de mediul politic.
  3. Rapoartele de performanță combină mai multe perspective pe aceeași problemă. Încearcă să măsoare aceleași aspecte atât din perspectiva specialistului, cât şi din cea a pacientului sau a cetăţeanului.
  4. Experiențele pacientului ar trebui să joace un rol semnificativ în instrumentele de analiză a sistemului de sănătate, în general. Asistența medicală este numai despre oameni: pacienți și cetățeni.
  5. Alegerea categoriilor relevante de indicatori nu ar trebui să fie evitată din cauza lipsei de date disponibile.
  6. Este important să fim conștienți de faptul că există o mulțime de evaluări ale performanței atât la nivel național, cât și internațional. Inițiativele naționale pot beneficia de astfel de rețele și de inițiative care construiesc experiența. Fiecare țară trebuie să treacă prin propriul proces de evaluare, dar nu este nevoie să reinventăm roata şi să pornim de la zero.
  7. Schimbul continuu de informaţii între cercetători și factorii de decizie este esențial. Totuşi, luarea unor decizii politice cu impact major rămâne o reală provocare. În timp ce rapoartele de performanță sunt, în mare parte, produsul unui proces foarte minuțios, rațional și lung, factorii de decizie politică se confruntă adesea cu schimbări rapide ale contextului politic.

Poate fi îmbunătăţit sistemul românesc de sănătate după aceleaşi principii ca ale sistemului olandez? Ce modificări se impun?

Un astfel de model nu poate fi transpus aşa uşor de la un sistem la altul. Mă tem că nu știu suficient despre România, pentru a da un răspuns util. În general, însă, aş spune: asigurați-vă că ați construit o infrastructură de informații care vă ajută să produceţi informații valoroase despre ceea ce se întâmplă în sistem. În același timp, nu uitați că medicii și asistentele ar trebui să ajute pacienţii, nu să completeze formulare. Utilizați informațiile care sunt deja folosite de către participanţii din sistemul de îngrijiri medicale.

Cum aţi îmbunătăţi indicatorii de performanţă ai sistemului românesc de sănătate?

Ţineţi cont de munca foarte valoroasă depusă la nivel internaţional în domeniul evaluării performanţei sistemelor de sănătate, de OMS, de OCDE, de Observatorul European, dar şi de multe țări, precum Belgia, Marea Britanie și țările scandinave. Investiţi în rețelele internaționale și participaţi la ele. OCDE are ani de experiență în dezvoltarea algoritmilor utili pentru indicatorii de calitate, care pot fi utilizaţi cu ușurință. Învăţaţi de la vecinii voştri!

Concluzii după dezbaterea AmCham România?

Am fost destul de impresionat; a fost o întâlnire de succes, foarte bine organizată. Faptul că atât de multe părți interesate au găsit timp pentru a fi prezente arată că toată lumea simte urgența și că a venit timpul să luăm măsuri. Ca să fiu sincer, am văzut că diferența clasică dintre cercetători și statisticieni, pe de o parte, și oamenii politici, pe de altă parte, există și în România. Cele două părţi vorbesc, de multe ori, limbi diferite.

Susțin foarte mult recomandarea din documentul de poziţie, care stipulează că ar trebui să existe un punct național de contact. În cele mai multe țări, şi la fel în România, datele sunt colectate, deținute și prelucrate de către mai multe instituţii, fiecare cu interesele lor. Un singur institut care să coordoneze colectarea de date pentru produse internaționale ar fi foarte util. Un astfel de institut poate încerca, de asemenea, să fie un intermediar între lumea științifică și lumea politică.

Am vorbit cu cercetători și consilieri politici din alte țări și aceştia cer multe informaţii despre activitățile noastre cu privire la evaluarea sistemului de sănătate. Cele mai multe întrebări nu sunt despre știință sau metode, ci despre procesul din spatele unui raport de performanță.

În cele mai multe țări, şi la fel în România, datele sunt colectate, deținute și prelucrate de către mai multe instituţii, fiecare cu interesele lor. Un singur institut care să coordoneze colectarea de date pentru produse internaționale ar fi foarte util.

Valentina Grigore

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: